METODOLOGIE

 

DE EDUCATIE NONFORMALA CU PRIVIRE LA DREPTURILE DE GEN

 ALE TINERILOR  DIN LOCALITATILE MICI 

 

Metodologia de față este elaborată în cadrul proiectului EGALI IN DREPTURI un nou model de educație gender nonformală pentru oamenii tineri din localitățile mici”, pe baza rezultatelor cercetării efectuate în unele localități mici din Bulgaria și România. La baza elaborarii părții semnificative a metodologiei au stat concluziile desprinse și analizele rezultatelor obținute în urma cercetărilor. Prezenta metodologie pune în centrul procesului de formare informații și metode de formare necesare optimizarii gradului de informare și  cunoștințelor tinerilor de vârstă școlară din localitățile mici cu privire la drepturile lor umane referitoare la gen. Concomitent cu aceasta, s-a pus accent pe principalele tipuri de comportament, pe gândirea critică, pe abilitățile de comunicare eficientă și pe tehnicile de discuție și dezbatere. Metodologia conține trei teme de bază: Drepturile omului pe bază de gen”, „Caracteristicile de personalitate și comportamenteși  „Comunicare eficientă și convingătoare”. Metodele țin seama de caracteristicile de vârstă și psihologice ale tinerilor, care sunt si potențialii cursanți. Acestea sunt interactive și distractive: jocuri de rol, lucru în grup/echipa, studiu de caz si discuții. Sunt incluse două abordări de dezbatere: „Cafeneaua publicași Teatru forum”, descrise mai jos.

Sala în care va avea loc învățarea nonformală după această metodologie, este necesar să ofere participanților posibilitatea să stea așezați în semicerc, fără mese de lucru. Este necesar un spațiu pentru jocuri de rol și sarcinile prevazute in acestea. Doar în ședința de discuție după modelul Cafeneaua publicavor fi necesare 4-5 mese la care vor lucra grupurile mici.

Materiale și echipamente tehnice: proiector multimedia, laptop, ecran proiecție, flipchart, notebook=laptop, hartie  pentru flipchart, markere, foi autocolante, cartonașe, hârtie albă А4, pixuri cu pastă colorata, multiplicate conform numărului participanților și formelor indicate în metodologie, o cutie cu pioneze de culori diferite, o minge mica, două pachete de bomboane cu zahăr, formele, incluse în metodologie și multiplicate pentru fiecare dintre participanți, dosare pentru fiecare participant, file albe pentru dosare – câte 5 pentru fiecare participant, pixuri, badge-uri, „exemple de situații – printate și decupate”, un castron pentru tombola exemplelor de situații.   

 

Scopurile învățării:

1.      Să maximalizeze gradul de informare a  tinerilor cu privire la drepturile bazate pe gen, garantate de stat și UE;

2.      Să sporească cunoștințele despre sine și ceilalți, abilitățile de învățare și gândire critică, de ameliorare a calităților de personalitate, de toleranță și comunicare eficientă;

3.      Să elimine prejudecatile tinerilor și să depășească stereotipurile moștenite cu privire la inegalitatea de gen în sfera economică și socială, în familie și în societate, în ansamblu.

 

 

 

 

 

SESIUNE INTRODUCTIVA: DREPTURILE OMULUI REFERITOARE LA GEN

 

 

INTRODUCERE

 

Fiecare societate democratică garantează drepturile civile și umane ale fiecărui cetățean, indiferent de gen, apartenență etnică sau religioasă. De-a lungul timpului, si chiar in zilele noastre, există manifestări sociale, atitudini și practici care discriminează și segreghează femeile în sfera economică, conducere, protecție socială și relații socio-culturale. Cazurile larg răspândite de violență în familie, prezența constantă a unor relații sociale de intoleranță pe bază de gen, care justifică o astfel de violență, precum și divulgarea insuficientă a acestora, cer sporirea gradului de informare și a cunoștințelor tinerilor, mai ales a acelora care trăiesc în comunități îndepărtate și foarte  închise. Problemele de plată a muncii și asigurarea ocupării forței de muncă sunt o manifestare a inegalității în relațiile cu reprezentanții sexului feminin. Participarea insuficientă a femeilor la luarea deciziilor și a managementul public, creșterea numărului femeilor afectate de sărăcie, în particular a femeilor de origine rromă, a femeilor cu handicap, a celor din zonele rurale și a femeilor în vârstă reprezintă teme majore care necesită să fie discutate pe larg. În pofida legilor și actelor normative adoptate la nivel european și de stat, reglementând și protejând drepturile din perspectiva gender ale cetățenilor, tinerii au nevoie de informații și cunoștințe cu privire la aplicarea acestora, precum și de sporire a abilităților lor de realizare personală.

Pentru a proteja depturile umane ale fiecăruia dintre noi, a primi și a acorda respect demnității persoanei, a trăi în armonie cu cei din jur, este necesar să avem informațiile necesare, să maximizăm sensibilitatea noastră față de detaliile în relațiile cu cei din jur, să ne cunoaștem mai bine pe noi înșine, să achizitionam tehnici pentru o comunicare eficientă și convingătoare.

Prezenta formare va furniza informații specifice cu privire la baza legală și normativă care garanteaza drepturile cetățenilor, pe bază de gen, va provoca interesul față de propria personalitate și posibilitățile acesteia de a exercita influență asupra mediului în care trăiește, va forma abililtăți pentru o comunicare mai eficientă și de susținere a părerilor personale, a valorilor etice și morale.

 

Scopurile sesiunii

 

·         Participanții să fie pregătiți pentru o activitate de formare nonformală în grup;

·         Participanții să cunoască semnificația și conținutul drepturilor lor civile și umane;

·         Să fie capabili să deosebească noțiunile drepturi civile și drepturi umane, precum și drepturile bazate pe gen;

·         Să facă cunoștință cu principalele domenii ale drepturilor de gen.

 

 

Structura sesiunii

 

SesiuneaDrepturile omului referitoare la  gen va avea o durată de 90 minute.

 

Metodica formării

 

In acest modul, invățarea va fi realizată, utilizand un spectru larg de metode din domeniul formării interactive :

·                  prezentări

·                  lucru în grupuri mici

·                  discuții

·                  brainstorming

·                  lucru individual

 

 

PROGRAMUL SESIUNII

 

 

Tema

Timpul

Metoda

Materiale folosite

1.

Introducere

90 min.

 

 

1.1.

Prezentarea structurii sesiunii

10 min

Prezentare

 

1.2.

Prezentarea temei și obiectivelor

5 min.

Prezentare

Poster și markere

1.3.

Adoptarea regulilor de lucru

5 min.

Brainstorming

Poster și markere

2.1.

Evaluarea așteptărilor preconizate

5 min.

Lucru individual pe bază de  propuneri personale pe foițe colorate

Foițe ce se lipesc, în două culori, și pixuri cu pastă în culori

2.

 

Drepturi civile și umane. Drepturi pe bază de gen.

 

 

 

 

2.1.

Drepturi – noțiuni.

10 min.

Brainstorming

Poster și markere

2.2.

Drepturi civile și umane. Drepturi pe bază de gen.

20 min.

Prezentare

Proiector multimedia și ecran proiecție

2.3.

Drepturi pe bază de gen în realitatea mea

35 min.

Lucru în grupuri mici

Postere, markere, flipchart pentru prezentări

 

I.       PREZENTARE

Formatorul se prezintă în contextul interesului său pentru tema formării și al practicii sale ca antrenor în practici de formare nonformale. Oferă cursanților posibilitatea de a se prezenta. Prezentarea lor presupune prezentarea numelui, localitatea în care trăiește, interesele personale și planurile de viitor. Informațiile pentru fiecare participant pot fi selectate la aprecierea antrenorului și în funcție de informațiile prealabile despre participanți. Prezentarea este abordată într-o manieră interactivă. Pot fi utilizate diferite chestiuni practice din cele arătate mai jos sau unele din experienta de până acum a formatorului, sau elaborate de el însuși, pentru scopurile training-ului. Scopul chestiunii este ca participanții să se cunoască și să „topească gheața” dintre ei.

VARIANTA I: Spuneți numele dvs. și acea calitate care vă este cel mai caracteristică si care începe cu prima literă a numelui dvs.

VARIANTA II: /Sunt distribuite file albeformat А4 și pix cu pastă într-o culoare aleasă de fiecare participant/. Desenați emblema propriei dvs. personalități. Prezentați-o în fața celorlalți – ce simbolizează ea.

VARIANTA III: Împărțiți-vă în mici grupuri de câte două persoane. Fiecare să se prezinte celuilalt participant. Răspundeți la întrebările: Cum te cheamă? De unde ești? Care este hobby-ul tău? Care este visul tău? Fiecare participant îl prezintă pe celălalt.

VARIANTA IV: Împărțiți-vă în perechi după locul în care v-ați așezat. Fiecare partener să împărtășească partenerului său ce nu știe grupul despre el. Această abordare se poate folosi în cazurile în care participanții se cunosc dinainte.

 

II.    REGULI DE LUCRU

Definirea regulilor de lucru ale grupului se deduc prin brainstorming și stabilirea unui acord între membrii acesteia cu privire la fiecare propunere. Formatorul are avantajul de a prezenta reguli care sunt prioritare pentru el. De exemplu: „Telefoanele mobilepe regim silențios!; Participare activă a tuturor cursanților!; Să ne ascultăm unii pe alții!; Să respectăm programul etc.Regulile de lucru se scriu pe poster de către formator, pus la loc vizibil în sala de formare și rămănând acolo până la sfârșitul formării. Este recomandabil ca regulile de lucru să fie deschisepentru completări, în cursul training-ului. În această etapă a învățării, poate fi afișat încă un poster, denumit Parking”, pe care vor fi reflectate întrebările puse în cadrul sesiunilor de lucru de către participanții la formare, iar formatorul, din cauza lipsei de informații suficiente sau din alte dificultăți, va răspunde la sfârșitul formării.  

 

III. EVALUAREA ASTEPTARILOR PRECONIZATE

Formatorul distribuie participanților la formare câte două foițe de culori diferite /de exemplu roșii și albastre/. Fiecare membru al grupului trebuie să indice pe una dintre foitele autocolante așteptările sale pozitive cu privire la formarea ce urmează, iar pe cealalta -  rezervele sau indoielile sale. Participanții la formare isi pun foițele pe cele două postere agatate pe peretele sălii. După o scurtă prezentare, formatorul face un cluster din așteptarile participanților și le prezintă.

 

PREZENTARE PE TEMADREPTURILE CIVILE. DREPTURILE OMULUI”. DREPTURI REFERITOARE LA GEN (GENDER)

NoțiuneaDREPT” – brainstorming.

Întrebarea pusă de antrenor este: Care sunt acele drepturi ale omului, bazate pe gen, cel mai adesea încălcate în realitatea pe care o cunoașteți?

/Formatorul înscrie pe flipchart încălcările formulate.

Urmează o discuție privind cazurile deduse.

 

 DREPTURILE CIVILE. DREPTURILE OMULUI  REFERITOARE LA GEN.

PREZENTARE:

Drepturile omului sunt „drepturile și libertățile fundamentale deținute de toți oamenii, indeferent de cetățenie, sex, origine națională sau etnică, rasă, religie, limbă sau de alt status“. Ele sunt considerate universale, astfel că toți oamenii au garantate drepturi egale prin însăși apartenența lor la omenire. Aceste drepturi există ca drepturi firești sau legale, atât în dreptul național cât și în dreptul internațional. Sistemul juridic al societăților antice este bazat pesisteme complexe de obligații, concepții despre dreptate, legimitate politică și prosperitatea omului, care este în întregime independent de conceptul drepturilor omului. Ideea modernă a drepturilor omului se dezvoltă abia în Timpurile moderne. Predecesorul ei direct este ideea drepturilor naturale, care face parte din tradiția medievală, fiind popularizată în timpul Iluminismului de filosofii John Locke, Fransis Hutcheson și Jean-Jacques Burlamaqui și devenind baza discursului politic al Revoluției Americane și Franceze de la sfârșitul secolului XVIII.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial ideile drepturilor omului sunt considerate ca facând parte din organizarea postbelică a lumii. Aceste concepții duc la adoptarea în 1948 de către Organizația Națiunile Unite a Declarației Universale a Drepturilor Omului. În a două jumătate a secolului XX doctrina pentru drepturile omului devine piatra de hotar a politicii în lume, exercitând o influență semnificativă asupra relațiilor internaționale, dreptului internațional, activității instituțiilor globale și internaționale, politicii statelor și activității ONG-urilor. Cu toate acestea ea continuă să provoace un  scepticism considerabil, precum și dispute cu privire la domeniul de aplicare, natura și justificarea drepturilor omului.

„Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi. Ele sunt inzestrate cu ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unii fata de altii in spiritul fraternitatii.” – Art. 1 al Declarației Universale a Drepturilor Omului  a Organizației Națiunilor Unite.

 

 

Deși ideile de drepturi și libertăți sunt prezente într-o formă sau altă în cea mai parte din istoria omenirii, ele diferă de noțiunea modernă despre drepturile omului. Conceptul drepturilor omului nu a fost cunoscut în civilizațiile antice -  Grecia Antică, Roma Antică, China Antică, India Antică. De pildă,  sclavagia a fost privită în ele ca ceva firesc, natural. Cărțile medievale, ca Magna Carta din Anglia, nu dau garanții drepturilor omului, ci reprezintă acorduri juridice limitate în conformitate cu cerințele situației politice concrete.

Rădăcinile interpretării juridice moderne a drepturilor omului pot fi urmărite până la noua istorie europeană. La sfârșitul secolului XVIII, Revoluția Americană (1776) și Revoluția Franceză (1789) duc la proclamarea Declarației de Independență a Statelor Unite și a Declarației drepturilor omului și cetățeanului, care garantează drepturi personale stabilite legal. Aceste prime proclamări a ideii pentru drepturile universale ale omului sunt însoțite de elaborarea acestei concepții de către filozofi ca Thomas Paine, John Stuart Mill și Georg Wilhelm Friedrich Hegel.

Noi considerăm aceste adevăruri evidente, că toți oamenii sunt egali, că ei sunt înzestrați de Creator cu anumite Drepturi inalienabile, că printre acestea sunt Viața, Libertatea și căutarea Fericirii.” – Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii,  1776

În secolul XIX drepturile omului devin o problemă centrală în legătură cu litigiile cu privire la sclavagism. Până la sfțrșitul secolului sclavia a fost abolită în majoritatea țărilor din întreaga lume, și puținele rămase sunt, în principal, în Asia. În Statele Unite controversele în jurul abolirii acesteia sunt deosebit de acute, ducând la Războiul Civil American.

Primul și al Doilea Război Mondial și uriașele pierderi de vieți omenești legate de ele  cât și gravele încălcări ale drepturilor omului stimulează dezvoltarea mecanismelor moderne de susținere a drepturilor omului. Liga Națiunilor, creată în 1919, are ca scop dezarmarea, prevenirea războaielor prin sistem de securitate colectivă, rezolvarea litigiilor dintre state pe calea negocierilor și diplomației și sporirea prosperității. În harta ei de înființare este inclus și dreptul de a contribui la răspândirea a multora din drepturile contemporane ale omului.

După cel de al Doilea Război Mondial funcțiile Ligii Națiunilor sunt preluate de Oraganizația Națiunilor Unite. Încă de la înființare, aceasta joacă un rol important în dreptul internațional, legat de drepturile omului. Organizația și membrii săi creează partea principală a dreptului internațional umanitar de astăzi și a dreptului internațional pentru drepturile omului.

Drepturile civile sunt drepturi garantate cetățenilor de către stat. În timp ce drepturile omului sunt inerente oamenilor în mod natural, drepturile civile sunt acordate de către stat cetățenilor săi și sunt garantate de lege.

Drepturile civile se deosebesc de libertățile civile în două direcții. Prima este că acestea se referă mai degrabă la drepturile de grup – ca cele etnice, de gen, de rasă sau religie, și nu la drepturile individuale. De aceea acest termen poate fi folosit uneori și ca sinonim pentru drepturi ale minorităților.  Lupta pentru drepturile civile capătă o importanță universală și reprezintă o parte esențială a politicii multor țări democratice și a unei serii de organizații internaționale ca ONU, Consiliul Europei, etc., care depun eforturi pentru protectia minorităților (religioase, rasiale, etnice, etc. ). A două deosebire constă în faptul că drepturile civile marchează trecerea de la viziunea clasică privind libertățile constituționale, ca o autolimitare a guvernului și a elitei politice în raport cu acțiunile sale față de cetățeni, spre o înțelegere modernă și mai largă, libertatea constituțională capatand un sens deplin atunci când  există o participare civilă activă, care include acțiuni politice directe, organizate  în vederea obținerii unui scop concret, de a influența politica a guvernului prin intermediul grupurilor de presiune publică și de altă natură. 

Cele mai multe drepturi civile importante sunt incluse în reglementările legale ale statelor și in diferitele acte internaționale. Exemple de drepturi civile sunt: dreptul de exercitare a votului, dreptul la libertate personală, dreptul la proces echitabil, dreptul la protecție, protest pașnic, etc. Când aceste drepturi se dovedesc a nu fi suficient de cuprinzătoare și adecvate condițiilor social-politice, atunci apar mișcări  pentru apararea lor, cerandu-se o protecție egală a tuturor cetățenilor și legi, limitând o posibilă discriminare împotriva anumitor grupuri din societate.

 

SFERE DE INCALCARE A DREPTURILOR REFERITOARE LA GEN  

În fiecare cultură există atitudini despre incalcarea drepturilor, care sunt și, respectiv, care ar trebui să fie relațiile între bărbați și femei.Oamenii împart profesiile in profesii „masculine” și profesii  ,, feminine’’, o mare parte din ceea ce este permis bărbaților nu este permis femeilor. În sfera de conducere și în pozițiile mai înalte ale ierarhiilor profesionale, femeile nu sunt genul preferat. Chiar și astăzi,  la angajare, mai rar patronii ar prefera o femeie tânără gravida unui bărbat tânăr și liber. În unele sfere economice salariile nu sunt la fel, cu toate că nivelul de calificare și de studii este identic. Lipsesc sisteme sociale de sprijinire a femeilor care își cresc copiii și având în același timp angajamente profesionale. Și astăzi femeia este responsabilă în cea mai parte pentru treburile casnice. De ce se întâmplă așa? Oare cauza situației inegale a femeii își are rădăcinite în diferențele între cele două genuri? Există asemenea diferențe? Oare acestea determină încălcarea egealității de gen?

Există diferențe de ordin bilogic și psihologic. Mai relevante sunt însă stereotipurile, prejudecățile și atitudinile publice.

Care sunt cauzele pentru formarea stereotipurilor de comportare tipic masculină și, respectiv -   tipic feminină, ce factori participă la schimbarea lor în timp? Fără discuție între ambele sexe există direrențe biologice importante. Nu cumva acolo trebuie căutate cauzele prinicipale pentru comportamenul lor diferit în societate, tipuri de comportament diferențiate, viziuni pentru viață, realizare în viață, diferențe de rol în  fucție de gen etc. Sau factorii socio-culturali primează totuși  –  tipul de cultură, stereotipurile existente, educația, poziția în societate etc.

            „Femeia nu se naște femeie, ci devine” -  această sentință a lui Simon de Beauvoir, timp de peste 50 de ani motivează cercetările feministe din lume. Majoritatea feministelor din secolul XX  își pun întrebarea: Ce înseamnă să fii o femeie realizată profesional într-o societate dominată de bărbați? O societate în care masculinitatea este considerată ca o normă și ca ceva pozitiv , iar feminitatea  este considerată ” “alteritateși, intrinsec, este negativă. Definirea femeii ca celălaltse datorează parțial specificului biologic al femeii, caliităților ei reproductive.  Astăzi feminismul este o istorie dar o parte din întrebările puse în secolul trecut continuă și astăzi să tulbure societatea. 

            „Alteritatea s-a întipărit în istoria omenirii încă de la prima  diviziune a muncii, legat de alaptare și creșterea copiilor. Conștientizarea acestei alteritățisauinegalitățiîntre femei și bărbați motivează desfășurarea în perioada anilor 60-70 a mai multor cercetări asupra pozițiilor femeilor în societate. În anii 80 modelul de cercetare se schimbă: din „istoria femeilor” în istoria genului”. Bărbații și femeile nu trebuie studiați ca fiind două categorii separate ci în relațiile unul față de celălalt, așa cum este în viață.

Feministele se opun afirmațiilor că femeile ar fi mai slabe din punct de vedere fizic sau psihic, că ar mai pasive, mai concentrate asupra copiilor, mai puțin productive ca muncitoare, mai puțin raționale și mai emoționale decât bărbații. După unii nimeni nu este numai bărbatsau numai  “femeie” – genul se îmbină cu identități rasiale, de clasă, etnice, sexuale și regionale. De aceea genul nu poate fi separat de cultura în care se formează.

În limba engleză există doi termenisex  și gender. Cuvântul sex indică genul biologic. De exemplu, acest termen este folosit în cercetările demografice, în statistică, în formulare unde se cere să fie indicat sexul persoanei – bărbat sau femeie. Însă atunci când se vorbește despre specificul comportamentului bărbatului sau femeii, despre posibilitățile diferite de lucru sau realizare, despre prejudecățile legate de acestea etc., se folosește termenul gender. Indiscutabil pentru studiul nostru culturologic este mai potrivit termenul gender, în măsura în care se ocupă de factorii socio-culturali în formarea atitudinilor și stereotipurilor existente la bărbați și femei, caracteristice la bulgari.

Multe dintre diferențele între bărbați și femei, care par să existe într-adevăr, nu sunt datorate stereotipurilor bilologice, ci unor stereotipe adânc înrădăcinate în cultură, norme sociale, modalități de socializare și culturalizare care acționează de la o vârstă cât mai timpurie, legându-ne puternic de un anumit tip de comportare, concepții, atitudini, relații, roluri. Ele sunt de multe ori motivul pentru fenomenele de discriminare existente pe bază de gen. Cele două genuri vorbesc și în limbi diferite, iar câteodată e nevoie de puțin timp, ca să înțelegem care sunt dorințele și trebuințele omului vizavi de noi. Astăzi abilitățile pentru crearea de relații și de comunicare s-au schimbat.

      Bărbații și femeile reacționează în mod diferit la stres. Bărbații acordă o mai mare importanță sarcinilor urgente, pe când femeile se extind peste prea multe lucruri. Femeia este îngrijorată de tot ce trebuie făcut și nu se poate decide cu ce să înceapă. Bărbatul face doar un singur lucru și poate să uite de celelalte obligații ale sale. În plus, bărbații înțeleg cu greu de ce o femeie este atât de absorbită de problemele vieții de zi cu zi.

    Bărbații și femeile văd lumea în mod diferit. Genul masculin vede lumea mai focalizat, iar cel feminin – mai cuprinzător. Conștiința masculină încearcă să treacă succesiv de la un lucru la altul, făcându-și astfel o imagine completă despre lucruri, în timp ce conștiința feminină cuprinde intuitiv întreaga imagine și apoi descoperă diferitele părți. Cu toate că văd lumea în moduri diferite, nici unul din ei nu este mai bun decât celălat. Toate aceste diferențe între genuri  constituie cauza principală pentru pozițiile și rolurile lor diferite în societate și familie. Diferențele între bărbații și femeile își pun amprenta și asupra valorilor, priorităților, instinctelor și intreselor lor. Conștiința deschisă a femeii manifestă mai mult interes pentru dragoste, relații, comunicare, colaborare, intuiție și armonie. Conștiința masculină focalizată are în schimb mai mult interes pentru obținerea unor rezultate, atingerea unor scopuri, puterea, competiția, munca, logica și eficacitatea.

Comunicarea eronată între sexe se datorează în mare măsură așteptărilor greșite. Bărbații și femeile nu își dau seamă cât de diferiți sunt și presupun că știu ce gândește și simte celălat, înainte de a-l fi exprimat în mod clar cu cuvinte. De exemplu, uneori, stând de vorbă, bărbatul decide că știe ce are de spus femeii, gândindu-se că ea a început să spună lucrurule așa cum el ca bărbat le-ar fi spus. Deseori și femeia însuși nu știe exact  ce vrea să spună, ea pur și simplu are novoie să vorbească, iar bărbatul crede că a înțeles ideea ei încă de la bun început.   

Ambele genuri își compun și își exprimă opiniile într-un mod cu totul diferit. Femeile au nevoie de mai mult timp pentru a-și construi poziția și a lua o decizie. Le trebuie timp suplimentar pentru a vedea lucrurile din puncte de vedere diferite și a aduna mai multe informații. Când își compun opinia, femeile  acordă mai multă atenție la ceea ce gândesc ceilalți. Femeile nu au pretenția că ar avea dreptate cu orice preț. Însă, odată ce și-au format opinia, ele țin ca ea să fie clară și definitivă.

Bărbații își construiesc și își exprimă poziția pe o anumită problemă într-un mod opus. Ei își fac o opinie sau ajung la o concluzie în funcție de ceea ce știu. Apoi o declară în public în așa fel ca și cum ar fi cu totul siguri în ea și fac anumite schimbări în funcție de reacțiile oamenilor. Dacă ceilalți sunt de acord cu el, atunci bărbatul se simte mai sigur, iar dacă ei sunt de altă părere și sprijinită de argumente bune, bărbatul poate să-și schimbe opinia. Unul din cele mai răspândite stereotipuri despre femeie, și încă de secole, este că ea este mai slabă ca personalitate, că este mai pasivă. Datorită acestui clișeu femeia a fost asuprită în dezvoltarea sa, a fost ținută acasă și s-a impus concepția despre ea ca mamă și gospodină. Cercetările sociologilor, psihologilor și psihiatrilor arată că, potrivit cu atitudinile general acceptate, femeia este asociată cu supunerea și sensibilitatea la influențe externe, pe când bărbatul – cu competența, spiritul activ și raționalitatea.

Femeile posedă mai multe abilități sociale și de comunicare, căldură și sprijin emoțional. Iar despre bărbați se vorbește că sunt autoritari, independenți, agresivi și  dominanți. În plan social, de secole femeile nu posedă posibilități egale cu bărbații – începând cu dreptul la vot și încheiând cu propunerea de căsătorie. În ochi societății celibatarul este un bărbat necăsătorit, care pur și simplu nu vrea să se căsătorească, în timp ce femeia necăsătorită este o ratată”.

Potrivit literaturii specializate există patru domenii în sfera studiilor gender, care sunt destul de similare la toate culturile. Acestea sunt /Sh. Bern 2002, 240-241/:

·       diviziunea muncii între bărbați și femei;

Bineînțeles, în fiecare cultură se găsesc caracteristici inerente numai ei; lucrurile se schimbă cu timpul etc. Însă pricipiul că pentru bărbați sunt inerente unele activități, iar pentru femei – altele, este valabil pretutindeni. În toate părțile lumii femeile realizează o mare parte a muncii casnice și se ocupă mai mult de educația copiilor.

 

·       stereotipurile de gen;

Capacitatea și necesitatea de a clasifica informațiile din lumea încojurătoare, de a construi  stereotipuri pentru multe lucruri constituie o tendință universală a psihicului uman. Datorită acesteia omul procesează mult mai repede informațile primite, orientându-se în ambianță. În caz contrar el va trebui să prelucreze,  în mod constant, prea multe noi informații. Aceasta este una din cauzele ca în toate culturile să existe stereotipuri de comportament masculine și feminine, de asta cum trebuie să arate și cum să perceapă lumea bărbații și femeile. Diviziunea muncii menționată mai sus afectează, de asemenea, formarea acestor stereotipuri; încurăjarea acestora, în cursul educației, din vârstă fragedă duce la reproducerea lor la fiecare generație nouă.

 

·         Socializarea de gen diferențiată /socializarea de natură diferită a băieților și fetelor de la o vârstă fragedă/;

Aceasta este a treia caracteristică importantă ce se manifestă la toate culturile. De regulă băieții sunt încurăjați de la cea mai fragedă vârstă spre un tip de comportament, diferit de cel al fetelor; cerințele pentru cele două genuri sunt diferite; jucăriile pe care le primesc cadou – de asemenea. Sh. Bern se referă din nou la o serie de cercetări serioase, printre care cercetarea lui Whiting și Edwards / Whiting & Edwards, 1988 /. După cercetarea problemei în nouă culturi, ei ajung la concluzia că dintr-o vârstă timpurie, în funcție de genul lor, este stimulată interacțiunea copiilor cu diferite categorii de oameni – băieții au aces la lumea largădin afara casei, iar fetelela lumea, însărcinările și obligațiile din înăuntrul casei. În plus, așa cum remarcă autorii, “fetițele sunt supuse mai devreme la presiune socială” pentru o comportare conform cu stereotipul de gen.

 

·       statutul inferior al femeii în multe domenii și, respectiv ocuparea unei poziții subordonate și posibilități mai slabe de exercitare a puterii.

Potrivit unui raport al  ONU/1985/, cinci fapte incontestabile demonstrează această afirmație:

  1. Femeile realizează volumul principal al muncii casnice;

  2. Femeile cresc și produc jumătatea rezervelor alimentare în lume, dar aproape niciodată nu stăpânesc pământul;

  3. Femeile reprezintă 1/3 din forța de muncă la nivel mondial, dar sunt angajate în principal în locuri de muncă prost plătite;

  4. Femeile primesc mai puțin de 3/4 din salariul bărbaților pentru același fel și volum de muncă;

  5. În 90% din țări există organizații care încurăjează dezvoltarea profesională a femeilor, dar femeile sunt încă foarte slab reprezentate în structurile puterii.

În statele democratice și de drept contemporane legea garantează drepturile egale ale femeilor și bărbaților. Însă problemele apar în transpunerea acestor legi în realitate și percepția lor în viața zilnică a oamenilor. Conform investigărilor sociologice numărul femeilor fără ocupație este mult mai mare decât cel al bărbaților. În plus, costul muncii prestate de femei este inferior celui al bărbaților. Deși Constituția garantează egalitatea politică dintre genuri, numărul femeilor angajate în autoritățile de stat și publice este mult mai mic decât cel al bărbaților. Prejudecățile existente în societate sunt încă de actualitate, o dovadă pentru asta sunt o mulțime de profesii care pot fi ușor practicate de femei, dar sunt dominate mai întâi de bărbați.

      Datele din investigările reprezentative la nivelul țării arată că femeile sunt în mare măsură implicate în    treburile casnice, dar această muncă  nu este luată în calcul în bugetul casei. Femeia nu are drepturi egale nici în familie, acest lucru fiind privit de toți ca ceva cu totul firesc. Se consideră că bărbatul contribuie mai mult  la bugetul familiei și de aceea el se impune ca fiind  “capul familiei”.

      În această imagine de inegalitate și subapreciere a calităților femeii nu poate fi neglijată și problema violenței casnice. Nu sunt puține cazurile de violență din partea bărbaților fizică, psihică și sexuală.  Violența împotriva fetelor tinere reprezintă o dovadă a tratamentului inegal al sexelor la vârsta adolescenței, a tinereții sau cea adultă.

            Defavorizate în societate sunt și mamele singure al căror număr este în creștere. Situația pare să fie similară și la cele divorțate. Numărul în creștere al divorțurilor ne face să ne gândim la o criză în familie și în relațiile între cele dou genuri. De obicei, în cazul divorțurilor, este învinuită femeia, și nu bărbatul.   Sunt și o serie de alte inegalități determinate de diferențele de gen.

      

Majoritatea oamenilor împărtășesc părerea că legea este cea care poate să rezolve aceste probleme prin sancțiuni, dar acestea sunt probleme cu un caracter moral, cultural și social. Nivelul inferior de salarizare al muncii femeii, decât cel al bărbaților, pentru aceeași activitate, reprezintă o încălcare flagrantă a legii. Această contradicție între normele legale existente s-ar putea datora unor segmente nereglamentate din viața socială. Acestea sunt cazurile în care femeia nu este suficient protejată de lege. Unele femei chiar renunță în mod voluntar la drepturile lor egale cu bărbații, deoarece imprejurările sunt de așa natura încât ele se simt neputincioase să schimbe ordinea socială existentă de ani de-a rândul. Egalitatea în drepturi a femeilor nu poate fi epuizată printr-un șir de legi, ci este necesar să fie depășite limitările în gândirea și atitudinile sociale.

 

DREPTURI PE BAZA DE GEN-Egalitatea în drepturi a femeilor și bărbaților  și toleranță zero față de toate formele de discriminare și încălcare a drepturilor omului bazate pe gen.  

 

DISCUTIE STRUCTURATA PRIVIND PREZENTAREA PE GRUPURI MICI, IN PERECHI

Repartizarea participanților se va efectua prin sarcina de roluri: Ridicați-vă în picioare și apoi asezați-vă în cerc, cât mai depărtați unul de celălalt. Închideți ochii. Întindeți-vă mâna dreapta. Deplasați-vă încet spre centrul cercului. Încercați să prindeți mâna unuia dintre participanți. Perechile astfel formate rezolvă sarcina primită: Care sunt cele mai izbitoare încălcări ale drepturilor de gen în comunitatea în care trăiți? Scrieți pe cartonașe opiniile dvs. cu markere colorate

După lucrul în grup, repezentantul fiecărei perechi își prezintă tezele, grupându-le în trei domenii:  economic, social și psihologic.

 

 

SESIUNEA І. DOMENII DE INCALCARE ALE DREPTURILOR DE GEN/SENSIBILITATI ALE DREPTURILOR OMULUI PE BAZA DE GEN

 

 

Obiectivele sesiunii

 

·         Partcipanții să fie informați cu privire la diversel domenii de încălcare a drepturilor omului pe bază de gen;

·         Să sporească abilitățile de identificare a fenomenelor care încalcă drepturile de gen;

·         Să devină conștienți de necesitatea opunerii la încălcările drepturilor de gen;

 

 

Structura sesiunii

 

SesiuneaDomenii de încălcare/sensibilitate/ ale drepturilor omului pe bază de gen” va avea o durată de 90 minute.

 

Metode de  formare

 

Formarea în acest modul se desfășoară prin folosirea unui spectru larg de metode din sfera formării interactive:

·                  prezentări

·                  lucru în grupuri mici

·                  discuții

·                  soluționarea unui caz –studiu de caz

 

 

PROGRAMUL SESIUNII

 

 

Temă

Durată

Metodă

Materiale folosite

1.

Context economic

15 min.

 

 

1.1.

Acte de discriminare pe bază de gen savarsite  de către angajatori, identificate in activitatea anterioară în perechi;

5 min.

Prezentare.

 

Proiector multimedia, ecran, prezentare multimedia

1.2.

Sarcină practicăCare sunt punctele forte ale femeilor în domeniul economic?

10 min.

Sarcină în perechi. Prezentare. Discuție.

Cartonașe și pixuri cu pastă de culori diferite

2.

Context social

15 min.

 

 

2.1.

Acte de discriminare pe bază de gen referitoroare la lipsa de sprijin social a femeilor ocupate  cu creșterea copiilor, identificate in activitatea anterioară, în perechi.

5 meeeein.

Prezentare.

 

Proiector multimedia, ecran, prezentare multimedia

2.2.

Sarcină practică: Ce servicii sociale sunt necesare pentru atenuarea situației inegale a femeilor privind creșterea copiilor săi și îndeplinirea responsabilităților în familie?

10 min.

Sarcină în perechi. Prezentare. Discuție.

Cartonașe și pixuri cu pastă de culori diferite

3.

Context psihologic

15 min.

 

Cartonașe și pixuri cu pastă de culori diferite

3.1.

Acte de discriminare în context psihologic, identificate in activitatea anterioară ,în perechi.

5 min.

Prezentare.

 

Proiector multimedia, ecran, prezentare multimedia

3.2.

Sarcină practică – Care sunt punctele forte ale femeilor pentru depășirea problemelor identificate?

10 min.

Sarcină în perechi. Prezentare. Discuție.

Cartonașe și pixuri cu pastă de culori diferite

4.

Dragostea lui Abigail

45 min.

 

 

4.1.

Instruire și împărțire pe grupuri

10 min.

Prezentarea istoriei /povestii.Sarcină de roluri pentru împărțire în grupuri: „Găsiți povestea

Slide cu personajele istoriei/povestii. Bilețele cu numele unor personaje de poveste pentru împărțire în grupuri.

4.2.

Lucru în grupuri

35 min.

Lucru pe grupuri.

Prezentarea rezultatelor – discuție/dezbatere.

Postere pentru fiecare grup, markere, flipchart pentru prezentarea rezultatelor.

 

Introducere

 

Cele mai frecvente încălcări ale drepturilor de gen, stabilite de participanți, în cadrul comunităților în care trăiesc, sunt reunite în trei postere: în domeniul economiei și ocupării forței de muncă,vieții sociale și publice, în cercul familial și personal de comunicare.

 

PREZENTARE:

 

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE înțelege că egalitatea între femei și bărbați reprezintă una dintre principalele valori ale Uniunii Europene și că politicile privind egalitatea de gen sunt de e importanță vitală pentru creșterea economică, prosperitatea și menținerea competivității. De aceea Uniunea Europeană își reafirmă angajamentul  de a-și îndeplini promisiunile asumate privind garantarea egalității de gen, în special:

 

 

1.             pentru a elimina diferențele în ocuparea forței de muncă și protecția socială între femei și bărbați, inclusiv diferenţa în salarizare, mai ales în cele trei domenii de mare importanță pentru egalitatea de gen, și anume ocuparea forței de muncă, educația și promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea sărăciei, contribuind astfel la potențialul de creștere al forței de muncă din Europa;

 

2.             pentru a promova un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală a femeilor și bărbaților pe tot parcursul vieții, pentru a se consolida egalitatea de gen, pentru creșterea participării femeilor pe piața forței de muncă și pentru a contribui la soluționarea provocărilor demografice; precum și

 

 

3.                  pentru combaterea tuturor formelor de violență împotriva femeilor pentru a se asigura că femeile se bucură pe deplin de drepturile omului în cauză, și pentru a se obține egalitate între femei și bărbați, inclusiv în ceea ce privește creșterea incluziunii.

 

Care sunt măsurile posibile pentru a elimina diferențele bazate pe gen și pentru combaterea segregării a femeilor și bărbaților pe piața muncii:

                

·       promovarea ocupării forței de muncă a femeilor în toate grupele de vârstă și eliminarea diferențelor de gen în ocuparea forței de muncă, inclusiv prin combaterea tuturor formelor de discriminare; 

·       eliminarea stereotipurilor de gen și promovarea egalității de gen la toate nivelurile de educație și formare, precum și în viața profesională, pentru a se reduce segregarea între femei și bărbați pe piața muncii;

·       asigurarea egalității de remunerare pentru muncă egală;

·       promovarea emancipării femeilor în viața politică și economică și consolidarea spiritului antreprenorial al femeilor;

·       încurajarea partenerilor sociali și a întreprinderilor pentru a dezvolta și implementa în mod eficient inițiative în favoarea egalității de gen și pentru stimularea planurilor privind egalitatea de gen la locul de muncă; precum și

·       promovarea participării egale a femeilor și bărbaților în procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile și în toate domeniile, pentru a fi folosite pe deplin capacitățile tuturor.

 

 

INCALCAREA DREPTURILOR OMULUI BAZATE PE GEN IN CONTEXT ECONOMIC – PREZENTARE:

Cum se reflectă diferența de remunerare între femei și bărbați în timpul vieței lor?  

Ca urmare a diferenței de remunerare între femei și bărbați, femeile în general primesc venituri mai mici în viața lor și acest lucru duce la pensii mai mici și la un risc de a intra în sărăcie în vârstă mai înaintată. În 2012, 21,7 % dintre femeile de peste 65 de ani au fost supuse unui risc de a intra în sărăcie, comparativ cu 16,3% dintre bărbați 4.

Care sunt diferențele în modul de lucru al bărbaților și femeilor?

Rata totală de ocupare a femeilor din Europa este de aproximativ 63%, comparativ cu 75% în cazul bărbaților cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani.

Cea mai mare parte a celor care muncesc cu fracțiune de normă în UE sunt femei - 34,9%, comparativ cu doar 8,6% dintre bărbați 5. Acest lucru are un impact negativ asupra dezvoltării carierei, a oportunităților de formare, a drepturilor de pensie și a ajutorului de șomaj și toți acești factori influențează diferența de remunerare între femei și bărbați.

 

ÎNTREBARE PENTRU DISCUȚIE: Care sunt acele părți și calități tipologice și puternice ale femeii în domeniul activității economice și a ocupării forței de muncă?

 

INCALCAREA DREPTURILOR OMULUI BAZATE PE GEN IN CONTEXT SOCIAL - PREZENTARE:

Măsuri de promovare a unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată a femeilor și bărbaților:

 

·         nu există servicii adecvate, de calitate și la prețuri accesibile de îngrijire a copiilor sub vârsta obligatorie de școală primară, având în vedere cererea de astfel de servicii și în conformitate cu sistemele naționale pentru asigurarea de îngrijire a copiilor;

·         există o nevoie urgentă de asigurare de facilități de îngrijire pentru alte persoane aflate în dependență;

·         nu este asigurată peste tot organizarea flexibilă a muncii și a diverselor forme de concediu ale femeilor; 

 

ÎNTREBARE PENTRU DISCUȚIE: Care sunt acele părți și calități tipologice și puternice ale femeii în domeniul protecției sociale a femeilor?

 

 

 

INCALCAREA DREPTURILOR OMULUI BAZATE PE GEN IN CONTEXT PSIHOLOGIC - PREZENTARE:

În viața privată și de familie a femeii moderne încă există fenomene de atitudine discriminatorie pe bază de gen.

 

·         societatea modernă încă prezintă o atitudine tolerantă față de fenomenele de violență împotriva femeilor, în toate formele sale;

·         în localitățile mici lipsesc instrumente pentru prevenirea violenței împotriva femeilor și protecția victimelor și a potențialelor victime, inclusiv femeile din toate grupurile defavorizate;  

·         nu există atitudini publice pentru accentuarea rolului și responsabilității a bărbaților și băieților în procesul de eliminare a violenței împotriva femeilor.

 

ÎNTREBARE PENTRU DISCUȚIE: Care sunt acele părți și calități tipologice și puternice ale femeii în plan privat și de familie?

 

STUDIU  DE CAZ

 

Caz

Într-un oraș mic, pitoresc și însorit trăiau doi îndrăgostiți. Aceștia erau frumoasa fată Abigail și iubitul ei – tânărul, energicul și fermacatorul John. Ei trăiau pe ambele maluri ale râului care traversa orașul. De doi ani, după prima lor întâlnire, ei se întâlneau pe podul care lega ambele maluri.

Și astăzi, când își atingeau mâinile, inimile lor se înfiorau puternic.  

 

Dar, ca în orice „istorie” bună, într-o zi cerul deasupra orașelului însorit s-a întunecat, s-a ivit o furtună și a început o ploaie puternică. Timp de câteva zile ploaia nu s-a oprit deloc. Râul s-a umflat,  a rupt podul și....s-a umplut de crocodili.

Abigail a pierdut orice șansă să se întâlnească sau să-și vadă iubitul. Se ducea la râu, plângea cu lacrimi, murind de dorul lui John. Așa au trecut trei zile de despărțire forțată a celor doi iubițicu nopți nedormite și suferințe ale tinerei bibliotecare după iubitul ei..

În a patra zi, Abigail s-a dus din nou la podul rupt și, cuprinsă de dorul lui John, a văzut o barcă în care se afla luntrașul Peter.

Abigail a văzut în această barcă marea ei șansă de a-și vedea iubitul. Și l-a rugat pe Peter să o ducă la malul celălalt, iar el i-a spus că-i va îndeplini dorința numai dacă ea i se va dărui.  

Abigail a refuzat propunerea lui Peter și cu lacrimi în ochi s-a îndreptat spre casă. Pe drum  l-a întâlnit pe Nic – un vechi prieten de-al ei și al lui John. I-a povestit despre suferințele ei legate de John și întâmplarea cu luntrașul. I-a cerut sfatul lui Nic cum să procedeze în această situație. Și atunci Nic i-a răspuns: „Abigail, tu ești o fată mare acum și singură poți lua decizii despre tine însați”.

Abigail s-a întors acasă. A petrecut o noapte nedormită, plină de vise și dorințe de a se întâlni cu John. Dimineața s-a sculat și s-a dus la râu. Dăruinudu-se lui Peter, acesta s-a ținut de promisiune și a dus-o la partea cealaltă a râului.

Abigail s-a dus la casa lui John. Cu sufletul tremurând ea s-a aruncat în brațele iubitului său și i-a povestit tot ce s-a întâmplat până acum. Cutremurat, John o respinge pe Abigail spunându-i:După toate acestea, Abigail, eu nu mai pot să fiu împreună cu tine”.

Abigail, „cu o rană adâncă în inimă”, o ia înapoi spre casă. În fața ei  apare Steven. Văzundu-i ochii umflați de plâns el a întrebat-o: De ce plângi așa de jalnic?”. Ea i-a povestit întreaga istorie. Steven s-a înfuriat tare mult, s-a dus imediat spre John și l-a bătut crunt.

Iar când soarele apunea, Abigail zâmbea cu perfidie...”

 

După ce ați prezentat cazul, puneți următoarea sarcină: „ Fiecare în parte să aranjeze în ordine personajele din poveste în următoarea scară (scrieți scara pe flipchart și acordați 2-3 minute timp de lucru individual)”

ФОРМА 1

 

Rog, asezați  și gradați cele cinci personaje ale istoriei povestiteMărioară, Ionel, Petrișor, Sotir și Gigiîn cea ce privește onestitatea lor, în următorul tabel:

Care dintre participanții enumerați în această istorie este:

 

Nr.

Criterii de evaluare

Numele personajului

1.

Cel mai onest

 

2.

Onest

 

3.

Pe cât de onest, pe atât de neonest

 

4.

Neonest

 

5.

Cel mai neonest

 

 

1.      După încheierea sarcinii individuale, formați 3-4 grupuri mici de câte 4-5 participanți, dând o nouă instrucție:

Fiecare din grupurile mici va avea la dispoziție 15  minute pentru a ajunge la un consens cu privire la onestitatea personajelor. Deoarece există o mare probabilitate ca fiecare dintre participanți să se pomenească într-o situație similară față de ceilalți din grupul cel mic, dvs. ar trebui, în argumentarea alegerilor pe care le veți face, să depuneți toată energia și îndemânarea pentru a-i convinge pe ceilalți.

 

 

 

 

 

 

SESIUNEA ІI  IMPLICARE PERSONALA PENTRU PROTECTIA  DREPTURILOR DE GEN

 

Introducere

 

Pentru crearea condițiilor sociale care vor garanta respectarea drepturior și demnității individului este necesară optimizarea achizitionarii cunoștințelor și abilităților orientate spre practică, care să extindă cunoașterea de sine, pe de o parte, și cunoașterea celorlalți, cu specificul și diferențele lor, pe de altă. Toleranța și aplicarea legilor la nivelul vieții zilnice a fiecărui om reprezintă un factor de bază pentru crearea unor relații sociale armonioase, satisfăcând personalitatea individului. Identificarea diferitelor modele de comportament, a tehnicilor de autoobservare și evaluare ale comportamentului propriu și al altora fac  parte  din categoria abilităților necesare  pentru o coexistență tolerantă și umană în cadrul comunității. Respectarea drepturilor, înțelegerea diferențelor, precum și apărarea valorilor morale se află la baza formării unor persoane moderne, demne și prospere ale societății democratice.

 

 

Obiectivele sesiunii

·          Participanții să fie informați cu privire la etapele principale privind în reacția personală la mediul înconjurător;

·         Să sporească abilitățile  pentru formarea de comportamente, susținând drepturile bazate pe gen;

·         Să aiba reactii  personale cu privire la atitudinile comunității.

 

 

 

 

Structura sesiunii

 

Sesiunea „Domenii de încalcare a drepturilor omului bazate pe gen” are o durată de 180 minute.

 

Metode interactive de formare

Formarea în acest modul se desfășoară prin folosirea unui spectru larg de metode în domeniul formării interactive:

·                  prezentări

·                  lucru în grupuri mici

·                  discuții

·                  joc de rol

 

 

 

 

PROGRAMUL SESIUNII

 

 

Temă

Durată

Metodă

Materiale folosite

1.

Principii teoretice – trebuințe de bază și strategii comportamentale pentru satisfacerea lor

25 min.

 

 

1.1.

Informații generale despre cele cinci tipuri de comportament și legătura lor cu comportamentul real al reprezentanților celor două genuri;

10 min.

Prezentare.

 

Proiector multimedia, ecran, prezentare multimedia

1.2.

Autoevaluare;

10 min.

Discuție

-

2.

Planificare

25 min.

 

 

2.1.

Rezolvare caz: „Câți bani?”

15 min.

Lucru individual

 

Cartonașe și pixuri cu pastă

2.2.

Diferențe în procesul de planificare între femei și bărbați;

20 min.

Discuție

Poster și markere

3.

Subordonare

25 min.

 

Poster și markere

3.1.

Joc de rol: „Condu-i pe  orbi!

15 min.

Pregătire și instruire  

Benzi pentru ochi. Alegerea „conducatorului”

3.2.

Când ne supunem, ne despărțim de demnitate și libertate ?

10 min.

Joc de rol. Discuție.

Poster și markere

4.

Agresie

Agresiune

25 min.

 

Poster și markere

4.1.

Joc de rol: „Drumul cel mai scurt al mingii

15 min.

Pregătire și instruire  

Minge de tenis

4.2.

Suntem gata de acțiune? Care a fost activitatea mea? A celorlalți? Ați fost toleranți?

10 min.

Joc de rol. Discuție.

Poster și matrkere

5.

Seducere

25 min.

 

 

5.1.

Joc de rol: „Autobusul

15 min.

Pregătire și instruire  

 

5.2. 

Joc de rol: Cum veți convinge pe ceilalți?

20 min.

Joc de rol. Discuție.

-

6.

Neîncredere/Verificarea realității

40 min.

 

 

6.1.

Joc de rol: „Naufragiații

30 min.

Pregătire și instruire  

 

6.2.

Cum ați verificat realitatea, prin soluționarea problemei?

10 min.

. Joc de rol. Discuție.

Formă 7

7.

Autoevaluare în urma sesiunii desfășurate

15 min.

 

 

7.1.

Cum ne putem proteja mai eficient depturile bazate pe gen?

15 min.

 Discuție nestructurată

Postere și markere

 

 

Introducere

 

Pentru crearea condițiilor sociale garantând respectarea drepturior și demnității individului este necesară o sporire a personalității, care să extindă cunoașterea de sine pe de o parte și cunoașterea celuilalt, cu specificul și diferențele lui, pe de alta. Toleranța și aplicarea legilor la nivelul vieții zilnice a fiecărui om este un proces inert, adică apreciem cu greu comportamentul nostru și cel al celorlalți, în contextul legilor și actelor normative. Destul de des, noi suntem supuși atitudinilor, educației și emoționalității noastre, precum și stereotipelor acceptate social.   

 

 

PREZENTARE:

Egalitatea de gen este o condiție, un factor și o cerință a realității în care trăim, pentru a permite fiecărui om să se dezvolte pe deplin, fără a fi limitat sau discriminat. Ca să ne putem apăra drepturile, dar și drepturile celorlalți, ca să putem trăi într-un spirit de toleranță și sprjinire, nu este suficient să cunoaștem doar regulile și normativele legale. Este important să cunoaștem psihologia comportamentului, ca să putem identifica și înțelege deosebirea celorlalți. Cele două genuri conțin diferențe psihologice de bază, însă fiecare personalitate este caracterizată prin specificul său care se reflectă în comportamentul ei. Cu cât știm mai mult despre comportamentul uman, cu atât vom putea construi mai bine relații interpersonale de toleranță și reciproc acceptate.  

Conform psihoterapiei neo-reichiene, comportamentul uman este determinat înainte de toate de nevoile lui personale, în ambianța reală a mediului exterior. În ciuda diversității individualităților umane, psihologii au dedus cinci comportamente tipologice umane, aplicate de noi în viața noastră în mod inconștient.

1. PLANIFICAREA marchează începutul fiecărui act comportamental. Asta este o simulare mentală a consecutivității a acțiunilor următoare îndreptate către un anumit scop. Planificaea este începutul și sfârșitul acțiunii în curs de desfășurare. Dacă ultima nu s-a încheiat cu succes, înseamnă că este nevoie de o replanificare și o schimbare a mișcării, care s-a dovedit a fi neeconomică, adică nu și-a atins scopul – satisfacerea necesității.

2. SUPUNEREA înseamnă adaptare la condițiile și circumstanțele, la cerințele celuilalt. Dacă nu este instrumentală, supunerea necesită încredințare, în primul rând încredere în sine și încredere în celălalt. Asta înseamnă să rogi, să ceri, să recunoști – tot lucruri, care în cultura noastră sunt identificate cu slăbiciunea sau umilirea. În multe situații de viață însă, aceasta este singurul model câștigător de comportament. Lipsa lui privează individul de plasticitate și adaptivitate.

3. AGRESIUNEA este ceva mult mai larg decât sensul stradal cotidian, pe care suntem obișnuiți să-l acordăm. Agresivitatea ar trebui înțeleasă ca activitate în general, ca inițiativă, combativitate, perspicacitate, mișcare, luare de decizie, responsabilitate, adică tot ce este opus stagnării și pasivității.

4. SEDUCEREA. Atracție spre sine, câștig de simpatie. Dinamica seducerii arată așa: momentan ignor propriile mele nevoi, pun pe primul loc pe ale celuilalt, fac ceva în direcția satisfacerii nevoilor sale și atunci obțin, ca un câștig secundar, confirmarea de care am nevoie. Unii vor spune că acest lucru reprezintă  manipulare sau servilism. Dar natura spune că acesta este un model de comportament firesc și câștigător, o formă de diplomație superioară pe care trebuie s-o învățâm de la reprezentanții lumii animale care se seduc într-un mod deschis.

5. NEINCREDEREA sau așa numita verificare a realității. Aceasta este o reținere temporară a acțiunii în scopul analizării situației, a circumstanțelor, ca să poată fi ales tipul de comportament cel mai potrivit și câștigător în cazul discutat. Totul este strâns legat de simțul nostru despre realitate, în dimensiunile ei obiective/neechivoce, și nu subiective/ambigue.

            Cunoscând aceste cinci modele de comportament, putem să ne orienta cu ușurință în procesul de comunicare și să ne apreciem acțiunile. Putem să căutăm și să găsim răspunsul la întrebarea: „De ce s-a întâmplat așa?”, „El se poartă așa cu mine deoarece așa este caracterul lui?”, „Ca să mă respecte oare trebuie schimbat caracterul?”.

Nu există tip de caracter rău. Fiecare caracter are avantajele și dezavantajele sale. Este important ca fiecare om să înțeleagă care sunt diapazoanele capacității sale, predeterminate de caracterul său și să încerce să le sporească, ca să găsească mai ușor un limbaj comun cu cei din jur și să devină mai puțin nevrotic.

Stagnarea fiecăruia dintre noi poate fi depășit dacă ne învățâm să facem și ceea ce nu am putut face până astăzi - dacă depasim limitele noastre, însușindu-ne și acțiunile care ne-au fost improprii până în prezent. Când am fost copii mici, cu greu ne-am fi putut imagina că ne vom învăța să planificăm, să ne supunem, să seducem, să atacăm, să verificăm realitatea și ce este mai important  - să ne relaxăm. Simțind gustul plăcerii de la comunicarea cu ceilalți, ne transformăm în personalități care se bucură de respectul celorlalți. Cum se face asta? Unii vor spune că nu este posibil caracterul să fie shimbat. Și au dreptate. În procesul de autocunoaștere și dezvoltare a personalității, mărul nu devine pară, însă, dacă este putrezit, poate deveni un măr sănătos. Acest proces se va realiza dacă omul devine conștient de propriile sale „greșeli” de comportament, dacă lucrează pentru ameliorarea unor calități noi pentru el însuși, însușindu-și abilități practice de percepere a realității și de comunicare cu ceilalți.

Ceea ce se schimbă nu este caracterul omului, ci personalitatea însăși. Unii psihologi văd personalitatea ca o mască. Sub personalitate trebuie să înțelegem modalitățile prin care întrăm în legătură și comunicăm cu cei apropiați. Ceea ce vedem din prima dată la întâlnirea cu un necunoscut nu este caracterul său, ci personalitatea lui. Ceea ce vom încera să asimilăm în cursul sesiunii sunt tocmai cele cinci roluri sau modele de comportare, adică capacitatea de a folosi cea mai potrivită acțiune, în funcție de situație. În cazul în care ne îmbunătățim comportamentul, vom exclude orice formă de intoleranță, nu vom forma îngădui nicio atitudine nedemnă și ireverențioasă fata de  personalitatea noastră. Așa și numai așa putem realiza și egalitatea de gen în viața noastră de toate zilele.

Fiecare dintre cele cinci tipuri de comportament poate îmbrăca fiecare din cele cinci personalități și obținem 25 de combinații. Vom avea mai mult succes și vom fi mai fericiți dacă ne creăm abilitatea de a citi limbajul simptomelor, să  înțelegem despre ce caracter vorbeșete limbajul trupului. Simptomele compensează lipsa de acțiune. Simptomele anunță lumii externe, într-un mod alogic, despre nevoile nesatisfăcute. De pildă fobiile sau accesele de panică indică, în afara conținutului lor specific, nevoia de afirmare stai aproape de mine.  Grosolania și nerespectarea drepturilor femeii, asuprirea și manifestările de discriminare față de ea de multe ori sunt rezultat al fricii de superioritate, un apel pentru mai multă atenție, nesiguranță personală.

 

DISCUTIE: Cum mă autodetermin? Care fază de comportament este cea mai importantă? Tipologia  comportamentului este diferită la cele două genuri?

 

SARCINI INTERACTIVE:


1.  
TIPUL DE COMPORTAMENT PLANIFICARE”:

Antrenorul distribuie cartonașe și pixuri cu pastă cursanților, ca aceștia să poată lucra în mod independent.

Fiecare dintre dvs. să scrie cifra banilor  de care are nevoie ca să fie fericit.” După ce toată lumea a terminat, urmează o a două sarcina: „Scrieti într-o propoziție ce ați face cu această suma!”

A treia, ultima sarcina este: „Cum pot să câștig acești bani?”

După finalizarea lucrului individual, participanții își prezintă rezultatele. Urmează discuția: Găsiți vreo diferență între planificarea reprezentanților celor două genuri? Ce diferențe vedeți? De unde provin aceste diferențe?

DISCUTIE

 

2.      TIPUL DE COMPORTAMENTSUPUNERE”:

Joc interactiv: „Condu-i pe orbi!”

Formatorul distribuie benzi pregătite în prealabil, cu care participanții își leagă ochii. Înainte de asta se alege un voluntar, care are un rol special – deconducator”. Participanții se aliniază în coloană câte unul, cu ochii închiși își pun mâna dreapta pe umărul participantului din față. Când grupul este gată, „conducatorul” duce grupul în afara sălii de formare, pe niște terenuri neuniforme și greu accesibile. După „рlimbareaparticipanților nevăzători,  „conducatorulreaduce grupul în sala de formare.

Urmează discuția: Cum v-ați simțit? Ce ati observat? Ați avut o altă alegere? Cel care te conduce, are putere asupra voastră? Ati simțit vreo ierarhie? Genul a avut vreo importanță?

DISCUTIE

 

 

3.      TIPUL DE COMPORTAMENTAGRESIUNE”:

Joc de rol:Drumul cel mai scurt al mingii

Moderatorul arată participanților o minge de tenis. Aliniază participanții în formă de cerc și oferă instrucția: „Pasați mingea unui participant. Acesta să o paseze altuia, dar fără ca participantii sa repete actiunea. Adică fiecare participant poate să prindă și să arunce mingea numai o singură dată. După primul exercițiu formatorul repetă actiunea cu invitatia: „Încercați să măriți viteza!”. După repetarea exercițiului urmează intrebarea instructiva: „Poate să treacă mingea mai repede din mână în mână?”. Participanțpasează mingea de la om la om iar moderatorul măsoară timpul.Intrebare: „Cum poate să ajungă mingea în cel mai scurt timp la fiecare participant?”.

După desfășurarea jocului de rol, are loc o discuție: Care a fost participantul cel mai activ? Are importanță atitudinea activă a personalității în soluționarea unei probleme concrete? Găsiți o diferență în evaluarea reacției participanților în funcție de apartenența de gen?   

 

 

4.      TIPUL DE COMPORTAMENTSEDUCERE”:

Jocde rol:

Participanții se împart în grupuri de câte cinci participanți fiecare. Fiecare primește un rol, după principiul întâmplării: „Șofer de autobus”, „Un părinte, care se deplasează la copilul său pentru a-i duce medicamente la spital”, „Un manager, trimis într-o misiune în străinătate, se grăbește la aeroport”, „Un student, care se duce la examenul de stat, astăzi fiind ultima zi de prezentareșiUn elev care se deplasează pentru a da exmen la facultate”.

Autobusul merge la capitală. Mai rămân 10 minute până la plecare. În autobus a rămas doar un singur loc. Șoferul nu poate asigura locuri pentru toți, ci doar pentru unul. Fiecare dintre participanți trebuie să-l convingă pe șofer că trebuie să obțină un bilet și să plece.

 

Fiecare grup interpreteaza  jocul de rol.

Discuție: Cine a fost cel mai convingător? De ce? Ce tehnici au folosit participanții? Care este comportamentul dorit în această situație ?   

 

 

 

5.      TIPUL DE COMPORTAMENTNEINCREDERE”:

Joc de rol Naufragiații

Moderatorul distribuie imprimatul, citește și explică, fixeaza sarcini: mai întâi fiecare trebuie să aranjeze, după importanță, obiectele incluse în listă, iar apoi, repartizati în grupuri de câte 5-7 persoane fiecare,  să obțină, de comun acord, o aranjare in grup. De exemplu,  când iei cuvântul, începi cu perefrazarea celor spuse de cel ce a vorbit înaintea ta. Se stabilesc și observatorii fiecărui grup, care supraveghează respectarea acestei condiții și urmăresc comportamentul membrilor grupului.

 

NAUFRAGIU

 

Dvs. ați navigat în derivă în partea sudică a Oceanului Pacific. În urma unui incendiu, o mare parte din iaht și încărcătura acesteia sunt distruse. Iahtul se scufundă încet. Nu vă cunoașteți locația din cauza defectării principalelor aparate de navigație, însă este aproape sigur că vă aflați la 1000 de mile sud-vest de uscatul cel mai apropiat. Mai jos este o listă cu 15 obiecte, rămase intacte sau nedeteriorate în urma incendiului. În plus, dispuneți și de o plută de salvare gonflabilă cu vâsle, suficient de mare pentru  a vă suporta pe dvs. și obiectele rămase întregi. Mai aveți la dispoziție 5 chibrituri, un pachet de țigări și bancnote de câte 1 dolar. Aveți sarcina să aranjați cele 15 obiecte din listă în ordine descrescătoare, respectiv în ordinea importanței acestora, ca să fiți salvați. Puneți cifra 1 în fața celui mai important, cifra  2 – în fața următorului ca importanță și așa până la obiectul cel mai puțin important – al 15-lea. Nu aveți dreptul să puneți două obiecte pe una și aceeași poziție.

 

Imprimat 2

 

OBIECTE

Y

personal

C

De grup

SEXTANT

 

 

OGLINDA PENTRU RAS

 

 

BIDON CU APA DE 20 L

 

 

PLASA DE PROTECTIE  IMPOTRIVA TANTARILOR

 

 

STOC DE PRODUSE ALIMENTARE

 

 

HARTA OCEANULUI PACIFIC

 

 

PERNA DE PLAJA

 

 

BIDON CU MOTORINA DE 10 L

 

 

RADIO RECEPTOR PORTABIL

 

 

REPELENT, PENTRU INDEPARTAT RECHINII

 

 

4 MP  PANZA DE NAILON

 

 

2 L ROM CUBANEZ – 80 GRADE

 

 

5 M FRANGHIE DE NAILON

 

 

20 CIOCOLATE - 100 GR

 

 

UNDITA CU ACCESORII

 

 

 

Discutatea rezultatelor în cadrul întregului grup, cu accent pe succesul și dificultățile în utilizarea tehnicilor. Corelarea rezultatelor cu  gradul de aplicare a acestora.

 

Întrebări pentru discuție: Cum ați reacționat în timpul lucrului de sine stătător? În cadrul lucrului în grup ați verificat realitatea? Ce concluzii ați făcut pentru sine și pentru ceilalți ?

DISCUTIE

                                    

 

                                                                 

 

 

SESIUNEA ІII. COMUNICARE EFICIENTA SI CONVINGATOARE

 

Introducere

 

 

Să trăiești și să lucrezi într-o societate liberă, să fii respectat și apreciat, să fii tolerant și să respecți drepturile celorlalți este imposibil fără capacitatea de a comunica în mod eficient – să încerci să construiești punți de încredere, să fii primit, dar să-i primești și pe ceilalți ca pe adevarate  personalități, parteneri în procesul complex de interacțiune cu oamenii.

Comunicarea este un proces complex care se desfășoară simultan la câteva nivele – ale simțurilor, sentimentelor și gandurilor noastre. Comunicarea este autentică dacă ținem cont de punctele de vedere și interesele indivizilor și grupurilor sociale, dacă depunem eforturi pentru coordonarea acestor interese, pentru o înlegere reciprocă, cererea și acordarea de sprijin.

Este deosebit de important ca formatorul să dea posibilitatea participanților săi să simtă dimensiunile sociale ale unuia sau altuia din componentele  comunicării, să vadă funcționalitatea și necesitatea acestora în comportamentul lor ca cetățeni și personalități.

În cadrul lecțiilor din această secțiune este nu numai important ,ci și firesc să se treacă de la exersarea unor tehnici și elemente ale comunicării la comunicarea în mediul de lucru și cel social; de la încrederea în plan personal – la încrederea în cititorii, persoanele publice și liderii comunității, de la solicitarea și acordarea de ajutor – la logica sprijinului și solidarității sociale; de la grupul eficient și regulile ei  la societatea democratică eficientă și legile ei.

 

De asemenea este important că, prin intermediul acestui domeniu de formare atât de personal, participanții să se atingă de dilemele, greutățile, dar și de posibilitatea comunicării deschise. Este important să încerce să cerceteze de ce regulile de comunicare simple și concludente devin greu de realizat în contextul social și ce trebuie să facă ca să fie în acord cu propriile convingeri și interese cât și cu interesele celorlaltor cetățeni.  

 

 

Scopul formării

 

·         Participanții să cunoască și să aplice regulile și tehnicile comunicării eficiente;

·         Să se extindă abilitățile partcipanților în sferele de ascultare activă și să interpreteze informațiile percepute în mod corect

·         Să dobândească abilități practice de structurare a unei expuneri, care să includă o teză clar formulată, argumente incontestabile în sprijinirea acesteia și atragerea în acțiune a celorlați comunicatori .

 

Structura sesiunii

 

SesiuneaComunicare eficientă și convingătoareare o durată de 180 minute.

 

Metodica formării

 

Formarea în acest modul se desfășoară prin folosirea unui spectru larg de metode în sfera formării interactive:

·                  prezentări

·                  lucru în grupuri mici

·                  discuții

·                  demonstrări

·         joc de rol

PROGRAMUL TEMEI

 

 

Activitate

Durată

Metodă

Forme folosite

І.

 Comunicare eficientă

90 мин.

 

 

1.

Introducere

20 min.

Prezentare

Proiector multimedia, ecran, prezentare multimedia

2.

Buna comunicaresarcină de lucru: „Pătrat

10 min.

Sarcină independentă pe un caz pus

Formă 2

3.

Cum comunicăm Nivele de transmitere și percepere a informațiilor

 

20 min.

Lucru individual

Discuție

Prezentare

4.

Carcteristica bunei comunicări

10 min.

Prezentare

 

5.

Ierarhia valorilor legate de comunicare

30 min.

Sarcină practică. Prezentare. Discuție.

Formă 3 și Formă 4

ІІ.

Comunicare convingătoare

90 min.

 

 

1.

Comunicare concludentă verbală

 

 

 

1.1

Elemente și factori de comunicare verbală

10 min.

Prezentare

Proiector multimedia, ecran, prezentare multimedia

1.2.

Sarcină de lucru - mesaj

20 min.

Joc de rolMesaj publicitar

 

2

Comunicare verbală neconvingătoare

 

 

 

2.1.

Abilități de cunoaștere a interlocutorului

10 min.

Prezentare

Proiector multimedia, ecran, prezentare multimedia

2.2.

Sarcină cu roluri

10 min.

 

 

2.3.

Factori și elemențe de comunicare nonformală

20 min.

Prezentare

Proiector multimedia, ecran, prezentare multimedia

2.4.

Sarcină de lucru:

20 min.

 

 

 

 

I.      COMIUNICARE EFICIENTA

 

           Prezentare

 

Comunicarea este de  o importanță deosebită pentru fiecare dintre noi, în această societate dinamică, eterogenă și cerând toleranță. Deseori comunicarea ineficientă duce la apariția unor neînțelegeri din ambele părți ale comunicătii, care la rândul lor devin motivul pentru încălcarea drepturilor civile și/sauale omului. Buna comunicare interpersonală garantează făurirea unor relații de toleranță și echitabile, pe bază de drepturi egale între reprezentanții celor două genuri. În viața de toate zilele puțini oameni sunt conștienți de necesitatea îmbunătățirii abilităților lor de comunicare și nu identifică acele probleme de comunicare care devin o piedică în crearea unor relații corecte și eficiente. 


     
Ignorarea interesului public în favoarea celui personal, a principiului egalității în drepturi, manifestările de atitudine discriminatorie față de femei, senzația lipsei unor măsuri reale privind avansarea femeilor în realizarea lor socială din punct de vedere profesional și al personalității acestora, sunt deseori provocate de lipsuri în procesul de comunicare.  

Relațiile și interacțiunea între oameni sunt în numele binelui comun și al  îmbinarii interesului public cu cel personal. De aceea și scopul principal al acestui model constă în cercetarea modului personal de comunicare și in crearea unui mod de comunicare eficient pe baza parteneriatului, egalității în drepturi, respectului reciproc, în spiritul încrederii și deschiderii.

Comunicarea convingătoare este abilitatea să aperi o poziție, să o argumentezi și să dai posibilitatea partenerului de comunicare să înțeleagă sensul aspiratiilor tale. Apărarea drepturilor umane înseamnă respectarea intrereselor tuturor părților participante, abilități de vorbire convingătoare, formulare clară a unui mesaj și prezentarea de argumente bazate pe surse incontestabile.

 

1.      Cum comunicăm (joc – spărgător de gheață)? Ce auzim și de ce înțelegem  lucruri diferite de la acelasi mesaj verbal:

 

А) Rugați-i pe participanți să-și deschidă instrumentele de învățare la forma 1. Puneți pe flipchart forma 1, trasă cu un marker pe un poster într-o dimensiune mare.

B) Puneți-le următoarea instrucțiune:

Vom face acum un exercițiu, care va cere anumite eforturi din partea voastră. Pentru fiecare din cele patru pătrate arătate ,vă voi furniza instrucțiuni pe care voi va trebui să le ascultați cu atenție și să le executați cu mare precizie. Ascultați cu atenție, deoarece fiecare instrucțiune  o voi spune numai o dată, fără să o repet. Este de dorit să nu stați de vorba în timpul lucrului și să nu vă uitați la lucrul celorlaltor participanți. După aceea vom face o verificare a realizării obținute.

 

Sunt întrebări cu privire la sarcină ?

 

 

FORMA 3

 

CUM COMUNICAM SI CUM ASCULTAM?

 

 

 

 

 

U

 

 

 

 

 

 

 

 

 

-               -  -  -  -

 

 

ТT

 

 

 

 

MT              CV

 

 

 

 

  câine                copil

 

 

  tobă                  sex

 

C) Puneți în mod consecutiv întrebările pentru realizarea sarcinii:

-          Îndreptați-vă atenția la primul pătrat și puneți un cârligel deasupra literei U”!

-          În al doilea pătrat vedeți trase 5 liniuțe. Scrieți cuvântul tavan , în spațiile lăsate libere în acest scop! Tavan.

-          În al treilea pătrat vedeți scrise trei perechi de litere – ТT, MT și CV. Și așaIntru în grajd și vădtată Taur, mamă Taur și copilașul Vițel. Unul din aceste animale nu are loc acolo. Care este acesta? Încercuiți-l!

-          În al patrulea pătrat sunt scrise patru cuvinte: câine, copil, tobă și sex. Trei din aceste cuvinte se leagă de o particularitate comună. Al patrulea cuvânt nu corespunde acestei particularități. Care este cuvândul acesta? Încercuiți-l!

 

D) Realizați o legătură inversă cu participanții cu privire la rezultatele lor din anchetă, pentru fiecare pătrat, în mod consecutiv, în ordinea realizării lor, punând următoarele întrebări:

-          Întrebări referitor la primul pătrat: Unde ați pus cârligelul? Câți oameni l-au pus în același mod? Să ridice mâna! A pus cineva cârligelul în alt loc?

 

În caz de răspuns afirmativ, rugați-l pe partcipant să se ridice și să scrie răspunsul pe flipchart. Reamintiți instrucțiunea dată și îndreptați atenția grupului asupra modului de îndeplinire a acesteia!

-          Întrebare referitor la al doilea pătrat: Scrieți cuvântultavandeasupra liniuțelor puse și întrebați: “Câți oameni au îndeplinit instrucțiunea în modul acesta? Să ridice mână! Cineva a scris cuvântul în alt loc în spațiul pătratului?”

 

Repetați clar și încet instrucțiunea anterioră cu privire la acest pătrat și îndreptați atenția participanților asupra modului de îndeplinire a acesteia!

 

Întrebări referitor la al treilea pătrat: “Câți oameni au încercuittată taur”? Să ridice mână!” Întrebați unul sau doi dintre acești participanți: “De ce? Care este logica voastră?” Apoi urmați aceeași procedură și întrebări la copilașul vițel”. La sfârșit îndreptați atenția spre MT - mamă taur”. Este cineva care a scris că un asemenea animal  „mamă taurnu există, ci se cheamă vacă.

-          Îndreptați atenția participanților către al patrulea pătrat și, în mod consecutiv, la fiecare alegere a acestora de eliminare a unui cuvânt,  puneți întrebările: “De ce ați exclus acest cuvânt? Care este principiul ce unește restul cuvintelor?” 

 

E) Stimulați participarea la elaborarea unor concluzii în urma exercițiului:

-          Consecutiv, întâi pentru primele două pătrate, și apoi pentru al patrulea pătrat, puneți întrebările: “De ce acționăm așa? De unde vin reacțiile noastre? Ce ați învățat de la asta?”

 

F) Faceți un rezumat al concluziilor exprimate de către participanți. Întrebați: “Putem să introducem în practica noastră unele din aceste concluzii?”

 

2.     Nivele de transmitere și percepere a informațiilor

 

2.1.     Analiza  unor situații de comunicare

 

1.      Prezentați participanților cele trei nivele de comunicare:

 

Comunicarea este înainte de toate un proces bilateral. Eu transmit informația respectivă care ajunge la cealaltă parte. Informația este primită și urmează o reacție. Acest proces are loc simultan la trei nivele:

·         Primul nivel este nivelul percepțiilor noastre: într-o situație dată eu văd, eu aud, eu simt...”;

·         Al doilea nivel este nivelul sentimentelor noastre: „Eu mă bucur sau eu sunt înfuriat etc.”, „nivelul inimii”;

·         Al treiea nivel am putea să-l calificăm ca fiind nivelul perceperii noastre intelectuale a situației, „nivelul capului”: „Eu cred, presupun etc.

 

Când două persoane comunică, acestea ar trebui să facă schimb de informații și la cele trei nivele. Dacă luăm în considerare doar gândurile celuilalt om și neglijăm sentimentele lui, nu numai că vom îngreuna dialogul ci îl vom face chiar imposibil. Dacă mizăm numai pe sentimetele exprimate și nu luăm în considerare gândurile, pesupunerile, bănuielile părții de vizavi de noi, ne putem găsi din nou în imposibilitatea de a purta un dialog normal.

Chiar și cele mai inteligibile în procesul de comunicare – percepțiile noastre – vor fi îngreunate dacă nu încercăm sa le coordonăm cu percepțiile omului care se afla vizavi de noi.

 

Aceste diferențe cresc de neînchipuit în percepția relațiilor umane complexe, care sunt ambigue. Pentru unii un anumit gest poate însemna o expresie de desconsiderare, pentru alții – un simplu indiciu de oboseală, iar terții pot și să nu-l observe. De aceea la baza unei comunicări bune este încercarea de a intra în contact cât și împărtășirea comună la cele trei nivele – să se vorbească cum percepem o situație dată; să fie împărtășite sentimentele provocate de ea și să fie exprimată înțelegerea acesteia de către părți.

 

Comunicarea la cele trei nivele și împărtășirea comună sunt și mai importante pentru că atunci când omul se închide numai în sine, percepțiile, sentimentele și gândurile lui se suprapun și se determină reciproc. In felul acesta, el isi creeaza o lume proprie unde celelalte puncte de vedere precum și schimbările din  realitate nu mai sunt importante.

Oferiți fiecăruia posibilitatea să delimiteze singur diferitele nivele alecomunicării prin analizarea consecutivă a situațiilor descrise, apropiate vieții lor de toate zilele.

 

3.     Buna comunicare:

 

3.1.     Caracteristica comunicării eficiente

 

1.      Scrieți pe flipchart cu un marker roșu titlul Buna comunicare”. Împărtășiți cu participanții că în cadrul următoarelor 6 minute se va efectua prima etapă a unui brainstorming pe baza căruia,dar și prin experiență proprie, veți cerceta opiniile voastre asupra problemei  - ce înseamnăbuna comunicare”.

 

Înaintea derulării brainstorming-ului reamintiți regulile în care are loc prima fază a acestuia și obțineți acordul respectării acestora. Puneți și un rezultat așteptat în finalul timpului stabilit – minim 15 opinii despre buna comunicare”.

 

Notați fiecare dintre propunerile participanților, alternându-le cu  culorile reciale markerelor.

 

2.      După scurgerea celor 6 minute de la împărtășirea opiniilor și înscrierea lor pe postere, citiți succesiv fiecare propunere notată și clarificați-o. Dacă cineva dintre participanți are vreo neclaritate, rugați-l pe cel care a propus ideea să o clarifice. Lângă propunerea participantului înscrieți pe flipchart clarificarea lui.

 

Rugați participanții să grupeze opiniile scrise despre buna comunicare, după principalele caracteristici. Scrieți pe flipchart propunerile privind principale grupuri de caracteristici.

 

3.      Îndreptatí atenția participanților spre forma 3: „Caracteristica comunicării eficiente”. Permiteți participanților să compare propunerile lor cu tabelul de comunicare eficientă.

 

 

 

FORMĂ 4

 

 

CARACTERISTICA COMUNICARII EFICIENTE:

 

·         Empatie privesc lumea cu ochii celorlalți. Îi înțeleg pentru că pot să mă pun în locul lor. Acord atenție tuturor semnalelor verbale și nonverbale trimise de ei și le răspund.

·         Cordialitate și respectîn diferite moduri le arăt celorlaltor oameni că exist pentru ei, că îi respect și-i accept, cu toate că nu întotdeauna  sunt de acord cu ce fac ei. Mă străduiesc să îi sprijin.

·         Autenticitate sunt mai degrabă autentic decât artificial în comunicarea cu ceilalți. Nu mă ascund după măști și roluri. Ceilalți oameni știu ce vreau și ce gândesc, ei cunosc Eul meu.

·         Concretețe nu le vorbesc oamenilor neclar, nu mă exprim la modul general și nici nu încerc să atenuez ceea се spunaceasta afectează fapte concrete și de comportare.  Mă exprim direct și concret.

·         Inițiativă în relațiile mele cu oamenii acționez, și nu reacționez doar. Caut să intru în contact. Nu aștept ca cineva să mi-o ia înainte. Sunt spontan. Când mă aflu într-un grup, mă simt un participant la interacțiuni și mă angajez in acestea.

·          Spontaneitate în privința celorlalți acționez în mod direct și deschis. Eu știu, dar și ei știu ce vreau de la ei.

·         Deschidere arăt altora „eul” meu interior, fără a-l scoate la vedere. Deschiderea îl ajută pe om să intre în relații solide cu ceilalți oameni. Sunt deschis, fără să fiu un căutător de taine sau „povestitor de taine” , deoarece important sunt eu (sau omul celălalt) și nu tainele mele (lui).

·         Sentimente și emoții nu mi- e teamă să mă ocup direct de sentimente – ale mele sau ale altora. În relațiie mele, mă străduiesc  să dau expresie la ceea ce simt. Sper să fie așa și din partea celorlalți, dar nu le impun sentimentele mele.

·         Opunere constructivă opunerea este un mod de a intra în relații cu ceilalți oameni, străduindu-mă  și să-i contrazic într-un mod responsabil.

 

 

(Moderatorul poate să ridice problema privind oportunitatea cunoașterii acestor norme în situație de conflict, de pildă: e bine să fii deschis când poți primi o lovitură?)

 

 

În procesul comunicării întâmpinăm dificultăți cauzate de:

Ÿ         Moduri diferite de percepere a situațiilor unii se străduiesc ca totul să fie clar, alții permit un grad mai mare de incertitudine; unii sunt mai flexibili și se orientează mai repede în situație, alții au nevoie de mai mult timp.;

Ÿ         Moduri de gândire diferite unii mai mult analizează, alții se bazează pe intuiția lor;

Ÿ         Moduri de exprimare diferiteunii sunt logoreici și se folosesc de multe gesturi, alții sunt  prea modești în exprimare;

Ÿ          O informație pe care dorim să o pastrăm pentru noi și o informație pe care o împărtășim;

Ÿ         Comportare nonverbală diferită  – expresia feței, contactul cu ochii, atingerea;

Ÿ         Stiluri de comunicare diferite teme pe care vrem să le discutăm, moduri diferite de a vorbi pe anumite teme, sensuri diferite pe care le atribuim cuvintelor și expresiilor.

 

4.      Desfășurați o discuție asupra următoarelor probleme

-          Ce ați observat?

-          Ce credeți despre această experiență?

-          Cineva are ceva de adăugat?

-          Ați achizitionat niște idei noi?

-          Cum am putea traduce caracteristicile bunei comunicări în practica noastră?

 

Pentru moderator este important să permită clarificarea fiecărei caracteristici a bunei comunicări. Important este să se audă părerea fiecăruia dintre participanți și să fie accentuat pe momentele problematice în fiecare caracteristică în parte.. 

  

 

3.2.     Piramida valorilor comunicării

 

1.3.     Împărțiți participanții în perechi. Îndreptați atenția lor către forma 5 -Piramida valorilor comunicării”. Faceți apel la fiecare pereche formată să înscrie în tabel, sub forma unei piramide,  principiile bunei comunicări. Anuntati-i că în bazele piramidei, ar trebui să înscrie principiile cele mai puțin importante, iar în vârful piramidei,pe cele mai importante. Fixați un timp de 5 minute pentru îndeplinirea acestei sarcini.

2.      După îndeplinirea sarcinii ,fiecare participant trebuie să prezinte rezultatele muncii sale.

3.      Incepeti discuția!

 

 

 

FORMA 5

 

PIRAMIDA VALORILOR COMUNICARII

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4.      Rugați fiecare pereche să-și prezinte „piramida”  într-un loc vizibil – pe mese sau  pe podea, în fața scaunelor ei. Rugați grupul să se ridice și fiecare pereche să examineze piramidelecolegilor săi.

 

5.      Faceti apel la participanți să se așeze la locurilor lor și purtați o discuție generală cu grupul în următoarele probleme .Model:

-          Sunt diferențe față de piramida elaborată de voi?

-          Cum v-ati simțit când ați văzut asta?

-          V-a suprins asta?

-          Ați găsit că .... ?

-          De ce voi nu ați aranjat?

-          Ce ați învățat din acest exercițiu?

-          Ce înseamna toate acestea pentru voi?

 

Este important ca moderatorul să susțină un model eficient de purtare a discuției și să nu caute să se ajungă cu orice preț la un acord  privind o piramidă comună a valorilor.

 

 

 

II.   COMUNICARE CONVINGATOARE

 

1.     Comunicare convingătoare verbală

 

Prezentare

 

                Discursul convingător nu este expresia unui talent natural sau a unei carisme ci este produsul unei pregătiri perseverente și coerente.

            Convingerea există, probabil, din timpul când a luat naștere viața omului în grupuri. S-a format ca o concepție acum peste două mii de ani de către grecii anticii, creatorii retoricii – arta de a folosi limba ca un mijloc de înrăurire și convingere. Să convingi un om în ceva înseamnă că ai reușit să-l determini să renunțe la ceva în care a crezut până în acel moment și să-l înlocuiască cu altceva în care i-ai sugerat să creadă; sau să accepte ceva nou pe care nu l-a cunoscut pănă atunci. Asta reprezintă un fel de transformare – o schimbare de atitudine, părere sau convingere. Convingerea este un proces emoțional, psihologic și de cunoaștere în centrul căruia se află nevoile omului. Din nevoia provin toate derivatele motivației umane orientări, interese, nevoi, scopuri. Convingerea este o comunicare care influențează opțiunea, un proces care modifică relațiile, convingerile, opiniile și comportamentele.  

            Comunicarea convingătoare este un element al cotidianului și comunicării în toate formele lui. Efectuăm zilnic zeci de acte de comunicare convingătoare, de la o comunicare formală de lucru la cea mai intimă și cea mai spontană. Să convingi pe cineva în ceva – asta înseamnă că acest cineva să renunțe la o parte din reprezentările lui de până acum, pentru a elibera loc pentru o idee nouă. În procesul de convingere cei doi participanți sunt la fel de activi și au o putere similară asupra cursului procesului de comunicare.  Probabilitatea de a reuși este de partea celui care și-a formulat scopul în mod clar, care s-a înarmat cu spirit de observație și care este dispus să fie flexibil în comportamentul său. Un loc principal îl ocupă atutudinea, valorile, cunoștințele, experiența, stereotipurile, nevoile și aspirațiile aceluia pe care vrem să-l provocăm să-și reconsidere viziunile, opiniile și intențiile. 

      În cadrul unui curs de formare privind Comunicarea convingătoare, cursanților li se oferă cunoștințe și tehnici, care le vor da capacitatea de a-și stabili, în mod clar, scopul în cadrul fiecărei comunicări, capacitatea de a formula așteptări realiste, abilitatea de a analiza partea cealalta, spirit de observație și flexibilitate în ceea ce privește semnalele verbale și neverbale percepute, precum și tehnici de comportare prin care să provoace o încredere spontană în interlocutor. Cursanții primesc cunoștințe și formează abilități de a structura un mesaj, luând în vedere factorii și fazele cominicării convingătoare conform unei formule accesibile și dovedite. Un loc important în training este acordarea posibilității cursanților de a testa formulări teoretice prin dezbatere și demonstrații

În esența sa, fiecare tip de comunicare reprezintă transmiterea unei anumite informații, însă scopul acestui proces este legat de dorința comunicatorului de o schimbare concretă în comportamentul sau acțiunile receptorului informației. Această logică internă a procesului de comunicare nu este întotdeauna conștientizată de noi, dar dacă analizăm conținutul unui anumit mesaj verbal, ne vom convinge de asta. De exemplu: să examinăm un mesaj publicitar: „Acesta este detergentul de la care economisim și ne reînnoim hainele”. Ce face publicitatea cu noi? În afara de faptul că ne informează și distrează, în orincipal ea ne pune să facem o anumită acțiune, pe care nu am avut-o în vedere sau nu am avut intenția să o facem până în acest moment. Adică, comunicarea convingătoare transmite asemenea mesaje către ceilalți,  astfel încât acestea să întreprindă o asemenea acțiune sau comportamente care sunt în interesul nu numai celui care trimite mesajul, dar și pentru ei înșiși. Ca să fim convingători, ca să putem printr-o comunicare verbală să-l facem pe ascultător/ascultători să întreprindă acțiunea dorită de noi, trebuie să fim siguri că aceasta este nu numai în interesul nostru, dar și în interesul acelora de la care așteptăm schimbarea. Întrucât o mare parte din comportamentele noastre subconștiente sunt controlate de subconștient în care este formatată matricea individuală de preferințe, prejudecăți, atitudini, atunci la aplicarea tehnicilor comunicării convingătoare este important să știm că este necesară o schimbare care depinde de modul, stilul și instrumentele instrumentelor implementate.

Procesul comunicării convingătoare decurge în trei faze principale:

·         Informare inițială, adică primirea informației de la comunicatorul de bază;

·         Provocarea interesului față de informație;

·         Transformarea comportamentului.

Aceste trei faze reflectează în trei etape în procesul de percepție a intervenției la obiectul procesului de comunicare:

·         Percepția informației;

·         Evaluarea conținutului asta este necesar?, adică o comparație cu scopurile personale;

·         Formarea unui chip nou, care este la baza transformării comportamentale.

Înainte de toate acestea însă, nu trebuie exclusă existența unui anumit scop personal care este factorul principal al procesului de comunicare și în cea mai mare măsură predetermină obținerea rezultatului. Problema principală care stă în fața celui care transmite informația este: Mesajul meu suscită interesul?

 

Când reflectăm asupra situațiilor în care se impune să protejăm drepturile omului bazate pe gen, gradul de stăpânire a principalelor tehnici de comunicare ne va garanta succesul și eficiența, într-o măsură mai mare. Este și mai important să-i cunoaștem pe ceilalți, ca să fim siguri că în faza cea mai importantă a procesului: „faza evaluăriivom fi în „topul zece” al trebuințelor obiectului impactului nostru. Conflictul dintre vechea „matrice”și noul ei „format” va fi rezolvat numai prin răspunsul la întrebarea: „De ce fac asta?”. Acest răspuns va fi în sincron cu nevoile sale pe care, în psihologie, Maslow le rânduiește într-o ierarhie coerentă.

 

Forma 5

 

 

 

                             AUTOPERFECTIONARE - spiritualitate, realizări, învățare

 

                                  INCREDERE ---------------slavă, respect, autorespect

 

                             APARTENENTA---------------dragoste, familie, comunitate

 

                             SIGURANTA--------------------adapost, securitate, asigurare

 

                              NEVOI  FIZIOLOGICE -----------hrană, apă, somn, sănătate

 

Formatorul prezintă Piramida trebuințelora lui Maslow, în contextul procesului de comunicare.

 

Sarcină practică:

 

Cartonașele sunt  preparate în prealabil, pe care este înscrisă o anumită situație care conține un moment critic. Participanții vor juca rolul de organizatori ai unui grup care trebuie anunțat, în mod corespunzător, despre o situație catastrofală, astfel încât să convingă grupul că propunerea lor este cea mai potrivită cu putință. Cartonașele se pun într-o șapcă /castron, plic sau altceva/ pentru ca fiecare participant să poată tragă sarcina lui în mod aleatoriu.

 

Exemple de situații:

Dvs. sunteți formator și va trebui să începeți formarea după 5 minute. Este iarnă.  După masă.  Grupul este obosit de la sesiunea de dimineață. Cu puțin înainte gestionarul hotelului v-a anunțat că în clădirea hotelului a apărut o problemă cu curentul electric și că electricienii îl vor opri după câteva minute. Reparațiile vor se vor prelungi până-n seară. Dvs. trebuie să-i anunțați pe cursanți că se impune ca formarea să aibă loc în afară – în parcul hotelului.  Fie ca propunerea dvs. să nu-i dezămăgească.”

 

Dvs. aveți întâlnire de lucru cu echipa dvs. Seara târziu ați primit informația că trebuie să finalizați proiectul de lucru al unui client, de importanță pentru organizația dvs. Mâine este Crăciunul. Membri echipei se așteaptă că îi veți strânge pentru a-i felicita cu ocazia sărbătorii care vine și că le veți da liber de la lucru precum în fiecare an. Din păcate dvs. trebuie să-i anunțați că se impune ca toți  să lucreze toată ziua până târziu. Încercați să-i motivați să lucreze și mai sârguincios.

 

Dvs. organizați un party cu ocazia zilei de naștere a unui prieten de al dvs. Deja de trei zile aranjați sala închiriată, cu baloane, ghirlande și alte accesorii de sărbătoare. Ați comandat un tort, băuturi, DJ. Ați organizat 20 prieteni care deja au cumpărat cadourile pentru prietenul dvs. și se preătesc pentru sărbătoare. Cu o oră înainte de eveniment, jubiliarul vă telefonează că va trebui să plece, cu totul neașteptat, în deplasare peste graniță. Oaspeții sosesc și așteaptă apariția jubiliarului. Comunicați informația despre prietenul dvs., fără a stricați buna dispoziție a oaspeților.”

 

„Firma dvs. ține un tim-building anual de trei zile într-un hotel de lux dotat cu centru SPA și teren de golf. Angajații așteaptă cu nerăbdare acest moment, pregătindu-și toaletele, costumele de baie, pantofii și divertismentele de seară.  Dvs. vă aflați pe drumul spre hotel într-un autobus de 4 stele. De la hotel vă sună că nu vă pot primi și că v-au asigurat bungalouri din lemn, având toaleta și baia la comun și un cort de luat masa amplasat în pădurea din apropierea hotelului. Comunicați informația, fără să compromiteți atitudinea echipei pentru o petrecere plăcută.“

Echipa dvs. / în care predomină damele/ este invitată să ia parte la o competiție între angajații din trei firme. Conform informațiilor prealabile competiția va cuprinde dezbateri cu privire la politicile firmei și demonstrații de lucru cu echipamente de birou. Doamnele sunt pregătite cu cod vestimentar adecvat.  La sosire, se dovedește că majoritatea disciplinelor sunt legate de sport curse, paintball și bowling. Comunicati informația echipei dvs., motivându-i pentru locul întâi.

În cadrul inițiativei anualeSă curățăm Bulgaria pentru o zi ați primit sarcina să faceți curățenie în grădina din piață. Dimineața, la distribuirea materialelor de suport, vă anunță că grupul dvs., în care predomină damele, va face curățenie la Maxuda, iar piața va rămâne în grija echipei băncii – în care predomină bărbații.  Motivați-i pe colegii dvs. pentru o muncă și mai asiduă.“

Grupul dvs. de doamne din zona Velingrad face plimbare pe strada pricipală într-un oraș mai mare. În timp ce încercați să intrați într-una din c afenelele care vă place, sunteți oprit cu civinteleHainele dvs. nu corespund cerințelor noaste“ /doamnele sunt cu baticuri pe cap/. Explicați de ce vă veți așeza în cafeneaua vecină, fără a strica buna dispoziție a grupului“.

Dvs. sunteți director de Resurse umaneal unei mari companii. În biroul dvs. așteaptă 10 candidați pentru cele trei posturi vacante de șefi de filiale. Bordul de Directori a decis să numiți în posturi numai bărbați, deoarece femeile sunt adesea absente din motive familiale. Comunicați celor care așteaptă că ar trebui să rămână pentru interviu doar bărbații, fără  a descuraja și fără a da un motiv de nemulțumire  femeilor candidate.“

 

Este necesar ca fiecare participant să aibă un cartonaș cu o situație de criză concretă, prin care acesta trebuie să facă comunicarea în așa fel încât să-i convingă pe ceilalți de ceea ce se cere în instrucție. 

 

 

1.     Comunicare persuasivă nonverbală

 

Prezentare

 

Pentru majoritatea oamenilor, fraza comunicare nonverbală înseamnă comunicare realizată prin mijloace nonverbale, adică fără cuvinte. Această definiție nu reflectă întreaga complexitate a comunicării nonverbale, dar poate fi utilizată frecvent și înțeleasă. Acest lucru înseamnă, cu toate acestea, ca pentru a fi mai bine înțeleasă este necesar a fi subliniate unele aspecte importante. Înainte de toate, ceea ce trebuie spus, este  că în pracitică este imposibil să împarți comportamentul uman în două componente separate, verbal și nonverbal. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este limbajul semnelor. Gesturile pe care le folosesc indivizii în limba lor, au un caracter pur lingvistic (verbal), cu toate că în general  acestea sunt considerate comunicare nonverbală. Pe de altă parte, nu toate cuvintele pe care le rostim sunt în mod clar și fără îndoială mijloace verbale de comunicare de exemplu: a zumzăi sau a mormăi. Ca să nu mai vorbim de faptul ca uneori cuvintele nu sunt organizate în propoziții, lucru ce se poate observa la unele boli. În al doilea rând, pentru a defini comunicarea nonverbală trebuie să avem în vedere ce include acest domeniu, deoarece formele ei de manifestare sunt mai diverse decât cele ale comunicării verbale. Iată și o posibilă clasificare a semnalelor verbale care reflectă rolul diferiților factori asupra acestei comunicări:

Mediul fizic. Mediul înconjurător se reflectă asupra comunicării. Aceasta poate fi formată astfel, încât să influențeze atingerea scopurilor comunicării. Mediul este o combinație de factori care se reflectă asupra comunicării dintre oameni, fără să fie o parte directă din comunicarea în sine: aranjament, mediu intonațional, luminozitate, culori, temperatură.

 

Spațiul în comunicare. Spațiu social și personal. Modalitățile de utilizare a relațiilor spațiale și reacția provocată de acestea: așezarea persoanelor în cameră, distanta între acestea, între diferitele grupuri, față de lideri, abordarea discutiilor, etc. Influența factorilor cum ar fi: sex, statut, rol, cultură, etc.

 

Caracteristicile fizice ale participanților în comunicare. Acestea includ obiectele care rămân neschimbate în timpul interacțiunii si care pot fi considerate  semnale nonverbale care influențează în mod puternic interlocutorul, nefacand parte din mișcările vizibile ale corpului: figura și caracteristicile faciale, atractivitatea fizică, tonul vocii, mirosul corpului și al respirației, artefacte (haine, produse cosmetice, bijuterii și orice accesorii).

 

Mișcări și poziții: mișcări ale corpului și membrelor sale, expresii ale feței, ochilor, poziții, contact fizic (atingere), mimica, privire, voce.

 

Comunicarea nonverbală în procesul comunicării:

 

Teza principală privind locul comunicării nonverbale în procesul de comunicare este intregul comportament nonverbal este asociat cu transmiterea de emoții, iar cel verbal – cu transmiterea de gânduri. Prin urmare, funcțiile de bază ale comportamentului nonverbal în manierele umane sunt:

·         exprimarea emoțiilor;

·         transmiterea de atitudini personale: a placeaa nu placea, a domina

a se supune, etc.);

·         imaginea unei persoane despre alte persoane;

·         insotirea,imbunatatirea discursului: suportă legătura inversă, exprimă atitudine, etc.

 

Relația dintre cele două tipuri de comportament în comunicare se caracterizează prin următoarele interdependențe:

·         repetare;

·         contradicție;

·         adăugare;

·         înlocuire;

·         sporire sau atenuare;

·         reglare.

 

Cea de a treia circumstanță pe care trebuie s-o avem în vedere este că tot timpul comunicarea nonverbală are specificul ei în viața cotidiană a oamenilor. Aceleași semnale nonverbale pot avea o interpretare și un rol divers în  situații din cele mai diferite: în relațiile profesionale, în relațiile personale, în reprezentarea politică, la televizor, în sala de clasa, în organizații specifice, etc Toate acestea confirmă rolul important al comportamentului nonverbal ale oamenilor în viața lor personală și socială .

Ochii sunt cel mai puternic mijloc de comunicare pe care îl avem. Puterea lor, desigur, este cea mai mare atunci când doi oameni se privesc diret in ochi. Acest lucru este de obicei numit contact vizual. Contactul cu ochii poate fi de lungă durată sau de una scurtă, direct sau indirect, discontinuu sau continuu.   

 

Reguli privind contactul vizual

·         Contactul vizual prelungit în mod exagerat induce confuzie pentru majoritatea oamenilor. De obicei, este perceput ca o demonstrație de superioritate, lipsă de respect, amenințare sau dorința de a insulta.  

·         Pe de altă parte, lipsa contactului vizual este interpretată ca o lipsă de atenție, de politețe, lipsă de sinceritate, rușine. Întreruperea contactului vizual prin direcționarea privirii în jos este de obicei percepută ca un semn de supunere.

·         Oamenii mențin un contact vizual prelungit cu ochii atunci când sunt departe unul de altul; atunci când discută subiecte ușoare sau nonpersonale; atunci când unul este interesat de celălalt și de reacțiile acestuia; atunci când unul îl place sau îl iubește pe celălalt; atunci când unul încearcă să-l influențeze sau să-l domine pe celălalt; atunci când unul este extrovertit; atunci când unul este dependent de celălalt și așteaptă un răspuns de la acesta.

·         Contactul vizual între oameni este slab, atunci când acestia sunt aproape unul de altul, când discută subiecte intime sau dificile, când unul nu este interesat de reacțiile celuilalt, când unul nu-l place pe celălalt, când unul ocupă o poziție mai înaltă decât celălalt, atunci când unul este introvertit.

·         Oamenii comunică cel mai eficient atunci când interacțiunea lor conține contact vizual pe care ambele părți îl găsesc drept unul adecvat în situația particulară.

 

Utilizarea contactului vizual poate fi grupat în șase categorii. Stabilim contact vizual pentru a: 

 

1.      Căuta informații. Căuta indicii pentru a vedea daca ne spune adevărul; dacă ne place; dacă dă atenție sau înțelege ceea ce spunem.

2.      Arăta atenție și interes; Atunci când ne uităm mai prelungit la o altă persoană ne arătăm interesul pentru aceasta.  

3.      Încuraja și controla interacțiunea. Contactul vizual este folosit pentru a sincroniza discuția. Mai des ne uităm la alții atunci când ascultăm, decât atunci când vorbim. Contactul vizual semnalează sfârșitul declarației.  

4.      Domina, a amenința și influența pe alții. Privirea prelungită și holbatul, de obicei, afectează comunicarea în mod negativ.

5.      Răspunde, prin legătură inversă, în cadrul comunicării. Atât vorbitorul, cât și ascultatorul, folosesc contactul vizual pentru a arăta respect reciproc.  

6.      Arăta atitudine. Agresivitatea, rușinea, tristețea, entuziasmul, furia, precum și alte emoții ne ajuta sa descoperim modele individuale ale contactului cu ochii.

 

Pași pentru îmbunătățirea contactului vizual:

 

·         Fiți un observator mai bun. Acordați mai multă atenție faptului unde și cât timp se uită ceilalți. Acordați atenție la dilatarea pupilei. Pupilele dilatate arată un interes și o atracție mai mare.

·         Folosiți contactul vizual în mod mai activ pentru a stimula simpatie și reacții pozitive.

·         În cele mai multe cazuri, privirea directă și deschisă este de preferat față de evitarea contactului vizual cu ochii sau redirecționarea rapidă a privirii de la un loc la altul.

·         Creșteți sensibilitatea dumneavoastră la tipul și frecvența contactului vizual, potrivit pentru diferite contexte.

 

Expresivitatea feței este pe locul al doilea după ochi, de aceea stările emoționale ale oamenilor și atitudinile lor față de ceilalți pot fi văzute în exprimarea lor în mod clar. De multe ori, fața este primul lucru pe care îl vedem la alții, și, prin urmare, expresia acesteia este în general folosită pentru a transmite salutări. Atât expresiile faciale, cât și mișcările capului sunt mijloace puternice de control ale comunicării. Datorită numeroasilor mușchi ai feței, expresiile faciale sunt diverse. Există multe subtipuri de expresii, dar cercetările arată că există șase expresii faciale de bază pe care oamenii le interpretează în mod universal. Acestea sunt: fericire, tristețe, dezgust, furie, frică, interes.

Mișcările adecvate ale capului completează expresiile faciale și contactul vizual și pot ajuta mesajul. A da din cap  este  cea mai evidentă și mai frecvent utilizată mișcare a capului. A da din cap intensiv (a clătina capul în sus și în jos), de obicei exprimă acord, în timp ce a da ușor din cap, de obicei este un semn de înțelegere sau atenție. Studiile arată că a da din cap din partea ascultătorului crește discursul vorbitorului de la 3 până la 4 ori. Aceasta este importantă și pentru a sublinia fraze-cheie în procesul vorbirii. În afară de a da din cap, alte modalități de a evidenția discursul sunt răsucirea capului într-o parte și ridicarea bărbiei. Datul din cap într-o direcție se poate folosi ca indicare în situațiile în care arătatul cu degetul ar fi nepoliticos.

Când oamenii vorbesc despre "limbajul trupului", de obicei au în vedere rolul gesturilor ca unul de transmitere de sens. Această categorie de gesturi permite cea mai mare expresivitate. Pe de altă parte, prea multe mișcări din această categorie sunt supuse unor interpretări diferite în funcție de contextul cultural și de educație. Există o serie de gesturi convenționale care au sens aproape universal. De exemplu, fluturarea pumnului ca un semn de furie, aplauzele în exprimarea de aprobare, ridicarea brațului pentru a atrage atenția și a bate pe spate ca un semn de încurajare.

 

Iată câteva principii de bază în ceea ce privește interpretarea gesturilor:

·         Gesturile devin mai orientate și subliniate cu mărirea distanței. În spații închise acestea sunt mai controlate și reținute.

·         De multe ori gesturile depind de sexul, vârsta și clasa socială a celui care le folosește.

·         Gesturile la locul de muncă diferă de cele din petrecerea timpului liber.

 

Gesturile care au efect asupra comunicării

Turlă – degetele de la ambele mâini sunt strânse ca pentru rugăciune, dar palmele sunt separate. Acest gest implică un sentiment de încredere.

Echo - când într-un grup cineva folosește un gest pe care mai târziu ceilalți îl repetă. Acest lucru poate fi un semn de identificare cu vorbitorul.

Sincron - atunci când cineva vorbește, mișcările corpului său țin pasul, ca și cum ar dansa, la ritmul vorbirii. Mișcările ascultătorului, de asemenea "dansează" in ritmul vorbitorului.

Intensitatea mișcărilor ;sentimentul de energie și entuziasm este legat de intensitatea miscărilor. Cercetările arată că persoanele cu mișcări nonverbale mai active sunt percepute ca fiind sincere, directe, plăcute și energice. Persoanele cu mai puține miscări sunt percepute ca fiind reci, logice și analitice. 

Gesturi persuasive - gesturile deschise și pozitive au un efect mai puternic atunci când dorim să convingem pe cineva. Experiența ne aratăpentru expresia de deschidere și încredere, mâinile și picioarele neîncrucişate, palmele îndreptate în sus și gesturile asemănătoare sunt mai eficiente decât mâinile și picioarele încrucișate sau încleștate. Similaritatea gesturilor - atunci când în timpul unei conversații doi oameni folosesc gesturi și mișcări similare, acestea se plac mai ușor între ele. Asemănarea în stiluri poate crea condiții pentru înțelegere și armonie, ceea ce ar facilita comunicarea. Când folosim gesturi trebuie foarte atent să evaluăm contextul, ca să fim siguri că folosim gestul adecvat. Țineți cont de faptul că oamenii din diferite părți ale lumii pot înțelege un gest de al dumneavoastră într-un mod care este complet diferit de cel pe care dumneavosatră îl aveți în vedere. 

 

Sunt identificate 4 zone de confort:

·         Zona intimă-până la 45-50 cm - oamenii ating sau pot fi atinsi cu ușurință;       

·         Zona personală:de la 45 până la 120 cm - oamenii își pot strânge mâinile sau se află maximum la o distanță de o mână ;

·         Zona socio-consultativă:de la 120 cm până la 3 m - este agreata la contacte sociale și de afaceri de zi cu zi; 

·         Zona publică :peste 3 m– în care interacțiunea se poate sau nu se poate realiza. 

 

Comunicarea persuasivă nonverbală se referă la capacitatea de comunicare a celui care conduce comunicarea să-și sincronizeze comportamentul nonverbal cu cel al partenerului său în comunicare. Sincronizarea cu postura, gesturile, expresiile faciale și cu micromișcările și semnalele paraverbale, permite crearea unei zone de încredere. Limbajul lingvistic asemănătoare cu ceea a limbajului corpului crează interlocutorului un sentiment de încredere și dorința de a continua comunicarea. Aceasta este o stare dinamică care apare în comunicarea între două sau mai multe persoane, la care crește eficiența interacțiunii lor, precum și înțelegerea lor reciprocă. Probabilitatea de a ajunge la o opinie acceptabilă pentru ambele părți cu privire la orice subiect este cu atât mai mare, cu cât este mai mare gradul de încredere pe care și l-au aratat unui altuia prin comportamentul lor nonverbal. Scopul formulat în mod explicit oferă întaietate  celui care l-a atins, acesta se va strădui să înțeleagă nevoile celeilalte părți și va fi flexibil, folosind diferite mijloace, inclusiv și acela de a induce interlocutorului încredere în mod nonverbal, sincronizându-se cu a lui. 

 

Sarcină practică:

 

1.      Sarcină de monitorizare a comportamentului nonverbal.

Din grup se aleg doi voluntari care primesc sarcina de a vorbi în șoaptă în cea mai îndepărtată parte a camerei în așa fel încât grupul să nu-i audă, dar să vadă în mod clar comportamentul și semnalele nonverbale. Grupul monitorizează discuția și fiecare înregistrează comportamentul nonverbal pe care îl observă:

 

 

Forma 6

 

  Formular pentru monitorizarea comportamentului nonverbal

 

Contact vizual

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Expresii faciale și mișcări ale capului

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Gesturi și mișcări ale corpului

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Postură:apropiat și la distanță

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

 

Întrebări de discuție: Ce ați observat? Ce credeția însemnat acest lucru, ce ați observat drept influență reciprocă rezultată din gesturile unuia asupra celuilalt interlocutor ?Ce impact rezultă din gesturile unuia  sau ale altuia dintre interlocutori?

 

2.      Sarcină de sincronizare nonverbală cu interlocutorul:

Activitate în grupuri mici de 3 persoane. Toate unitățile, toate perechile și toate tripletele primesc separat sarcini.

Sarcina unităților este de a spune o poveste frumoasă din vacanța de vară a familiei; sarcina perechilor este de a repeta comportamentul nonverbal al unității pe tot parcursul poveștii; sarcina tripletelor este de a observa ceea ce se întămplă și modul în care comportamentul unuia îl afectează pe celălalt. 

Discuția include răspunsuri la întrebările: cum v-ați simțit; ce au văzut unitățile, perechile și tripletele; ce din comportamentul celorlalți participanți a provocat reacția dumneavoastră și către ce a fost orientată aceasta. Concluziile care trebuie trase vor fi referitoare la: utilitatea sincronizării ,discreția și nonintruziunea.

 

 

 

 

SESIUN E IV. APARAREA DREPTURILOR SI A EGALITATII DE GEN

 

Introducere

 

Apărarea drepturilor de gen prin socializare și comunicare este un instrument important de comportament care zi de zi la nivel casnic și social este disponibil pentru toți cetățenii. Fiecare individ dispune de un set specific de abilități și tehnici de comunicare, dar nu întotdeauna și cele mai efective. Există modele comportamentale universale în domeniul comunicării care facilitează procesul și permite practicanților acestoraajungă la un acord bazat pe toleranță și respectul reciproc pentru diversitate și demnitate umană.

 

 

Obiectivele sesiunii

 

·         a achizitiona abilități practice privind protectia drepturilor de gen;

·         a-și îmbunătăți abilitățile de soluționare a unor situații periculoase într-un mediu sigur;

·         a-și crește cunoștințele și aptitudinile pentru a influența factorii decizionali si comunitatea sa protejeze drepturile referitoare la gen. ,,gender’’;

 

 

Structura sesiunii

 

SesiuneaSfere de încălcare ale drepturilor omului pe bază de gen” are o durată de pregătire de 180 de minute.  

 

Metodica formării

 

Formarea în acest modul este realizată, folosind o varietate largă de metode în domeniul formării interactive:

·                  prezentări

·                  activitate în grupuri mici

·                  discuții

·                  sarcini de studiu legate de interpretarea rezolvării unor studii de caz

 

 

 

 

 

PROGRAMUL OBIECTULUI 

 

 

Activitate

Timp

Metoda

Forme folosite

І.

 Rezolvarea unor studii de caz, prin modelul de discuțieCafeneaua publica

30 min.

 

 

1.

Prezentarea modelului de discuție

5 min.

Prezentare

Proiector multimedia, ecran, prezentare multimedia

2.

Prezentarea studiilor de caz

20 min.

Prezentare

-

3.

Desfășurarea  discuției

5 min.

Activitate individuală. Discuție

Forma 2

ІІ.

Rezolvarea unor studii de caz, prin modelul de discuție „Teatru Forum”

30 min.

 

 

1.

Prezentarea modelului de discuție

5 min.

Prezentare

Proiector multimedia, ecran, prezentare multimedia

2.

Prezentarea unor studii de caz

20 min.

Prezentare

-

3.

Desfășurarea discuție i

5 min.

Activitate individuală. Discuție

Forma 2

ІIІ.

Finalizarea formării

30 min.

 

 

1.

Rezumatul formatorului

10 min.

Analiză și rezumat al formării implementate, și răspuns la întrebările din "parcare"

 

2.

Măsurarea rezultatelor de catre participanți  „Vectori de satisfacție”

10 min.

Sarcină interactivă pentru măsurarea satisfacției participanților  

Poster și notițe autocolantepuncte

3.

Completare de chestionare pentru legătura inversă 

10 min.

Activitate individuală cu chestionare

Chestionare

 

 

INTRODUCERE

 

Apărarea drepturilor de gen prin comunicare este un instrument comportamental de bază, accesibil tuturor cetățenilor la nivelul vieții sociale și a celei de toate zilele. Fiecare individ dispune de un set de abilități și tehnici de comunicare, însă nu întotdeauna cele mai eficace. În sfera comunicarii există modele comportamentale universale care facilitează procesul și dau posibilitatea celor care le practică să ajungă la un acord ,pe baza toleranței și  respectării reciproce a  diferențelor și demnității umane.

 

În realitate, în ciuda nivelului nostru de informare și de cunoștințe, se întâmplă să fim influențați de unele atitudini comportamentale tradiționale, de prejudecăți, păreri preconcepute și atitudini etnoculturale, care ne confruntă cu unele cazuri legate de protecția drepturilor noastre de gen sau ale altor indivizi. Este necesar să fie create unele reflexe psihologice și etico-morale, provocatoare de astfel de comportamente:atitudini de toleranță bazate pe gen, respectul pentru individ, oferirea de șanse pentru un start egal, precum și respect față de părerea celuilalt. 

 

În următoarea sesiune de formare vor fi prezentate două abordări discutionale care creează premizele pentru formarea unui comportament de relații de toleranță între genuri, care exclud manifestările de violență, în toate formele ei, plasarea unor indivizi într-o poziție privilegiată în funcție de gen, precum și încălcarea drepturilor omului referitoare la  gen.

 

 

PREZENTAREA MODELULUI DISCUTIONAL  „CAFENEAUA PUBLICA

Prezentare:

 

Abordarea discutională Cafeneaua publica” еste o abordare care îi predispune pe participanți /15-25 persoane/ la o împărtășire sinceră pe un pachet de probleme formulate în prealabil, în cadrul unei discuții structurate, aplicând anumite reguli și norme. Practica este introdusă în sectorul nonguvernamental și in cel al formării nonformale din Bulgaria, de către Universitățile libere din Germania. Cafeneaua publicapoate fi implementată ca o metodă de cercetare pentru culegerea de informații de la un anumit grup țintă pe o temă stabilită. Este folosită adesea pentru formarea unor decizii comunitare la o întrebare formulată în prealabil, prin participarea unor oameni din diferite grupuri sociale. Este o conversație de grup în care fiecare participant își poate prezenta și apăra teza, fără obstrucții și critici. Este o metodă cu o viziune nonformală și un conținut constructiv.

Pentru desfășurarea unei discuții după acest model este necesar ca sala să fie aranjată în așa fel încât să aiba  separate patru sau cinci mese de lucru, iar pe fiecare masă să fie pregătit un poster cu o întrebare concretă înscrisă pe el. Participanții se împart în 4 sau 5 grupuri, în funcție de numărul meselor. Ei își ocupă locurile și aleg câte un „cafegiu” sau o „gazdă” pentru fiecare masă, adică participantul care va fi moderatorul discuției de la masa lui, va reflecta pe poster părerile participanților și, în final, va prezenta rezultatele în fața tuturor. Discuția este condusă de către un moderator principal, care măsoară timpul, controlând dinamica interioară a grupului comun. Fiecare grup de discuție împărtășește păreri și propuneri referitor la întrebarea pusă pe poster. La semnalul dat de moderatorul principal, grupurile își schimbă locurile în ordinea stabilită de acesta, până când fiecare grup va vizita toate mesele astfel încât participanții să aibă posibilitatea să discute toate întrebările puse. Staționarea participanților la fiecare din mesele de discuții nu trebuie să depășească 10 minute. La finalul discuțiilor de grup,cafegiiprezintă în fața tuturor participanților pozițiile, propunerile și răspunsurile acestora.

De ceCafeneaua publica?” Pentru că metoda este una dinamică și dă rezultate rapide, eficace, prin participarea interactivă a tuturor  participanților. Relațiile nonformale oferă posibilitatea de a crea contacte și prietenii noi între participanți.

INTREBARI DE LUCRU:

 

Grupul unu: Care sunt cele mai frecvente încălcări ale drepturilor de gen în comunitatea dvs.?

Grupul doi: Care sunt cauzele de încălcare ale drepturilor de gen?

Grupul trei: Cum ar trebui să reacționăm la manifestările de discriminare pe bază de gen?

 

Problemele deduse din discuție ar fi bine să fie folosite în formularea cazurilor concrete care vor fi dezbătute în cadrul următoarei discuții după modelul Teatru Forum”. Această abordare va permite participarea directă a cursanților în deducerea unor răspunsuri și soluții privind problemele deduse de ei în sfera egalității de gen. În cazul în care aceasta nu este varianta corespunzătoare, moderatorul va propune alte cazuri pregătite în prealabil.

 

 

PREZENTAREA MODELULUI DE DISCUTIE TEATRU FORUM

 

Abordarea de tipTeatru Foruma fost introdusă în practica organizațiilor nonguvernamentale în vederea dezbaterii unor probleme actuale prin participarea directă a auditoriului. Se aplică în grupuri nu mai mari de 20-30 participanți. Procesul este condus de unJoker,care-si propune sa rezolve  anumite,,cazuri’’.Acestea  pot fi jucate de către actori, de amatori pregătiți în prealabil sau sau de către participanții insisi. După prezentarea cazului, participanții propun rezolvări, ilustrând propunerile fiecaruia dintre ei prin mici interventii artistice. Acest tip de discuții presupune întrarea participanților în roluri, ceea ce oferă posibilitatea de învâțare prin trăire.

 

 

CAZURI DE LUCRU:

 

Cazul 1: Un angajator face interviuri cu candidații care doresc un loc de munca. Se prezintă o candidată, măritată de curând și care așteaptă un copil. Are o calificare înaltă și este puternic motivată. Patronul  oscilează între ea și un tânăr care încă nu și-a terminat studiile, dar este liber de angajamente de familie.”

 

Cazul 2: Cină de familie. La masa sunt așezați părinții cu cei doi copii mici. În următoarea zi, familia pleacă în călătorie de vacanță. Seara trebuie spălate fărfuriile, aruncat gunoiul, făcut bagajul copiilor. În același timp, la televizor, se transmite un meci de fotbal /așteptat demult de tatăl copiilor/ și ultima serie dintr-un film romantic interesant /urmărit cu regularitate de mama/. Copii sunt surescitați de viitoarea călătorie și nu vor să se culce.

 

DISCUTIE

Moderatorul conduce discuția după soluțiile artistice propuse în cazurile prezentate.

 

III. SINTEZA SI FINALIZAREA FORMARII

 

Formatorul reamintește în rezumat așteptările preliminare ale participanților de la prima sesiune.  Deduce realizările pe temele formării în conformitate cu așteptările prealabile. El prezintă sarcina de măsurare a satisfacției participanților în urma seminarului de învățare ce a avut loc.

Fiecare participant trebuie să ia câte un „punct” de culoare și să-l pună pe peretele vectorial acolo unde este punctul de intersecție al satisfacției sale. Vectorul orizontal măsoară gradul aprecierii dvs. ,de utilitate de la 0 la 10, iar cel vertical – gradul aprecierii dvs.,avand ca suport experiența plăcuta dîn timpul formării din cele trei zile.   

 

 

 

10

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Plăcut

9

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

8

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

 

 

 

 

                   Util

 

După finalizarea sarcinii ,formatorul comentează rezultatele. Distribuie ,,cărțile de anchetă- feedback ‚”și lasă posibilitatea participantilor de a completa individual.

 

Ultima sarcină interactivă este: „Felicitări!”

Varianta 1: Partcipanții sunt în picioare, unul lângă altul, în formă de cerc. Formatorul dă următoarele instrucțiuni: „Întindeți-vă mâna dreapta, întoarceți-vă spre participantul din dreapta dvs.,  bateți-l pe umăr și spuneți-i: „Te-ai descurcat cu succes!”. Acum întideți-vă mâna stânga, întoarceți-vă spre participantul din stânga dvs, bateți-l pe umăr și spuneți-i: „Te-ai descurcat cu succes!”. Întindeți-vă ambele mâini, băteți-vă pe propriii dvs. umeri și spuneți: „Și tu te-ai descurcat cu succes”. Aplauze!

 

Varianta doi: Participanții se aliniază în două coloane, unul după altul. Fiecare trece prin tunel”, începându-se de la ultimul din coloană. Participanții îl ating, îl bat pe spate ,in semn de felicitare, îl îmbrățișează.  Cel care trece prin „tunel” se oprește în față, astfel încât fiecare participant are posibilitatea să fie felicitat de către ceilalți, trecând prin „tunel”. În finalaplauze!

 

        Varianta trei: Îmbrățișare comună, aplauze și fotografii finale.